Arhive etichetă: Iubire

Iubirea rămâne, fiindcă dintotdeauna este

An alone flower M.G. Kafkas via CompfightOamenii se schimbă. De cele mai multe ori, Înțeleg, învață, pentru că de asta vin pe pământ.

Știu despre decizia de a pleca sau a rămâne într-o relație, într-un job, într-o afacere, într-un oraș, că e  absolvită de orice vină.  E  o alegere. Alegerea presupune conștientizare a responsabilității pentru faptele tale.

Alegerea  are în vedere cunoaștere: cauze-efecte, a oferi-a primi, faptă-răsplată, semințe-roade, a porni-a ajunge și un timp relativ de ”coacere”, așa cum din sămânța de trandafir, cu răbdare de anotimpuri și transformare ai să vezi o minunată floare, exact așa cum ți-o imaginezi, din câteva ”premise” (semițe, butași-la trandafiri facem referire).

În momentele de orientare a responsabilității pentru fapte și evenimente proprii spre factori din afara ta, persistă  sentimentul de vină.

Da, vina! Vina, care pare exterioară, înrădăcinată fiind adânc în ființa celui care o resimte.

Când începi să vezi cum tu prin stare interioară dai viață gândurilor tale se schimbă vina într-un exercițiu răbdător de acceptare: acceptare de sine.

Întâi de orice, iubirea face bine mereu.  Iubirea vindecă. Iubirea e calm, e pace, e zâmbet, e sprijin, e bine. Aceea-i iubire. Altceva, orice, altfel, face bine ca lecție, dându-ți posibilitatea-iar- să alegi cât și ce mai înveți și mai ales de câte ori repeți experiența. Iubirea presupune a-l accepta pe celălalt exact așa cum este.  E ”contractul” sufletesc pe care e important să-l ținem la vedere când înțelegem să iubim autentic, din inimă. Nu ”te obligă” nimeni și nimic în afară de tine să rămâi unde nu poți accepta o situație. Schimbarea începe cu tine, e nouă și presupune depășire de situație, transformare. Ai opțiuni. Și altele în afară de  a enunța, repetat că s-a întâmplat ceva și îți displace. Acțiune! (Da!)

A fi luat prin surprindere de o schimbare, a sta acolo, în mijlocul furtunii de gânduri fără umbrela înțelegerii că totul se întâmplă spre binele personal și general înseamnă că mai sunt încă lecții de învățat despre constanța, relativitatea, frumusețea vieții. Când le înțelegi, ai îngăduință, mai ales pentru tine.

De la înțelegere la trăire e-o trecere.

Carolyn N. Bushong, în cartea sa Șapte greșeli prostești pe care oamenii inteligenți le fac în relația de cuplu:

„Am dat greș în căsnicie și înainte de asta, relațiile mele cu bărbatii au fost niște eșecuri… De fiecare dată când am impresia că am găsit persoana potrivită-cu atât de multe eforturi- nu se întâmpla niciodată ca ele, eforturile mele susținute să capete vreo apreciere.”

Povestea noastră românească cu drobul de sare, care era să cadă… (a mai căzut?) transformată în ”crede și vei trăi”.

Poate ai trecut și tu pe-aici:

1.A învăța să descoperi, să cunoști, să ai răbdare /Forțarea intimității

2.A ști să comunici, să spui până la clarificare ceea ce simți/Așteptarea ca partenerul să îți citească gândurile

3. A ști ce meriți,  cunoscându-te pe tine, fiindcă iubești conștient/Adoptarea rolului de martir

4. A înțelege că adevărul e o trăire, o credință interioară/Impresia că numai tu ai dreptate-dorința de a fi mereu așa

5. ( Care e contrariul?) Salvarea partenerului

6.A avea încredere în tine, în viață/A considera mereu că ai un partener sigur

7. Iubirea e participare, e creativitate, e fiecare zi ca, ca prima zi/A lăsa pasiunea să se stingă

Ne naștem iubind, de-am înțelege și că viața e un test blând al aducerilor-aminte…

Văd cartea ca pe o experiență grozavă, de reflecție, pentru iubirea care vrea să se maturizeze.

Adică? (Ar întreba un copil genial pe care îl cunosc eu bine…)

Adică… Cât de bine te cunoști pe tine?

Te-ai născut iubire.  (De asta, sunt ”precisă” 🙂 )Ai fost învățat ce e bine? Sau ai făcut ce ai simțit tu că este? Simplu, complex? Ai ales dintre variante-viață ce ai simțit tu că ți se potrivește?

Ideea de cuplu, asociere mi se pare o ”hologramă” genială la nivel de umanitate. Societatea omenească de azi este construită din toate reprezentările, pe trepte de conștiință ale familiilor, cuplurilor toate. Holograma? E ”modelul”  multiplicat, cu respectarea predominanței.  (Motiv de studiu individual).

Imaginează-ți…

”doi bucătari care stau în fața unui castron cu aluat, încercând să facă o prăjitură excelentă din două rețete greșite. Amestecă ingrediente precum abuz și iubire, secretomanie și intimitate, resentimente și pedepse, comportamente dependente. Fiecare își respectă rețeta sa. O alta.

Când prăjitura nu crește, glazura e sărată, umplutura e acră, fiecare presupune, fără să stea pe gânduri că partenerul său a greșit ceva.”  Carolyn N. Bushong.  Va pune vreunul la îndoială rețeta sa? O va citi din nou. A scris-o vreodată ca să știe?

Cum ar fi, la început de prăjitură, onest să împărtășim ”rețetele”?

Să spui. Ce valori interioare te ghidează și ce părere ai tu despre ele, valorile  de cladire a unei temelii bine cimentate a unui cuplu?

Am scris o schiță a acestui articol, ca urmare a discuților similare cu oameni care au experimentat momente de uimire.Și drept observare, auto-observare. Multe studii de caz, ca să înțeleg, în principal unde sunt eu, în ecuația vieții de azi. Sunt doi ani de când am această idee ”salvată” printre notele de reflecție.

”A plecat!” (Un subiect de consultație, temă de discutat.)

A fost un motiv, când a plecat,. Fără vină. Motiv.  Poate că o lecție s-a încheiat. Cel ce a plecat e un profesor minunat. Tu mereu rămâi ca să înțelegi ceva. Ai învățat?  Eu, da.

Când ”se întâmplă” e cel mai bun lucru care se putea trăi. Altfel, nici nu s-ar povesti. Crezi tu că întâlnirile cu oameni vin vreodată așa, aleator? În cazul acesta, prin Univers  unde vezi să fie lăsat ceva la voia hazardului?

Mai întreb uneori, când sunt consultată, dacă ”există vreun portret al omului cu care intenționezi să trăiești”, cum să fie el, privind cu luare-aminte spre cine ești tu. ” I-ai spus, la primele întâlniri?” Adesea întrebarea vine tot c-o întrebare, drept răspuns.

”Dar… ”trebuie”?

Știu și eu? Când vezi, la final de ”curs” în ”evaluare”-căci vine, firesc, ori se continuă minunat pe mai înalt, mai pace, în sublim, ori o altă lecție-ncepe, și vezi..ziceam că ceva nu se potrivește, nu era important să ai o imagine clară a ceea ce îți dorești? Pare o reciprocă.

Era important să știi, ca să poți alege în cunoștință de cauză?

Vreau ..să merg din Brașov la Constanța. Pornesc, cu automobilul spre Sibiu?

Vreau să fac o salată de roșii. Cumpăr paste integrale?

Vreau să învăț înmulțirea. Citesc un curs de literatură?

În jur privești, toate au legi naturale, firești, iar Legea Legilor este înțelegerea ”funcționalitășii iubirii”.

I Heart Coffee Julie Jablonski via Compfight

Orice întâlnire cu oameni e precum oglindirea noastră în apa unui lac cu unde clare. Este despre autocunoaștere. Sa iubesti experiența, presupune întâi să știi ce înseamnă să te iubești pe tine si să accepti că cel mai mare bine al tău e pe cale să se întâmple.

Ai rămas să descoperi încrederea în tine că meriți, că știi ce vrei, că poți să întâlnești un partener minunat de cuplu.

Știu un om, pe mine. Atâta-i de descoperit…Și am în suflet o imagine vie a sentimentului de înțelegere a iubirii, îmi amintesc cumva de unde venim. 

Dintre experiențele mele- destul de diversificate 🙂 a fi învățator a fost cea mai simplă.

Aleg să primesc fiecare experiență din viață ca pe o binecuvântare. Totul este minunat exact asa cum este.

La ideea că am reușit să scriu, pe limba omenească fără frica de vibrațiile cuvintelor jubilez.

Spor si magie și azi!

Iubirea nu fuge niciunde. Iubirea ești tu mereu! Iubirea rămâne fiindcă începe cu tine. Când îți place pacea, calmul și să respiri curat, înțelegi că iubirea e viața de învățat.

Aștept cu drag să scrii într-un comentariu ce te-a învățat viața despre iubire până azi. Pe mine mă învață să trăiesc cum îmi place să scriu.

Îți mulțumesc că ești!

Simona Ciobanu

Calm și prezență. De-a Azi: congruență

The Ending Of A DayCreative Commons License Olin Gilbert via Compfight

Bine, vezi, spui astfel:

Tot ce se întâmplă în lume e o parte trăită deja la nivel individual,  fiecare om o cunoaște în sinea sa. Și-atunci? Ce-i de făcut? Acceptam. Schimbam felul de a privi. Iubim ceea ce este. Iubind, transformam.

Respiri Azi pe pământ. Înseamnă că ”treabă” mai este.  Că ai și tu un rol. Și vremurile acestea, oricum ar părea ele, din iluzii și temeri create, privite din lumină sunt file de poveste.  E-o binecuvântare să primești să trăiești în timp de de conștiință în schimbare. Imaginația ta, gândul și credința au un rol fantastic de mare. Chiar de încă nu te-ai trezit în suflet, să știi, te afli în prezent ca să participi, prin iubire și conștientizare. La bine să participi.

Tot ce se petrece Azi sunt eu? Cum așa?

Fiecare teamă, fiecare moment în care puteai să fii tu și-ai fost cum se poartă. Răspunsuri cauți? Unde? De unde le aștepți? De-afară? De la cine-anume?

O discuție onestă tu cu tine, din gând spre inima ta.” Cum pot eu face ca-n  lume să fie iubire și pace?”

De unde să știu să aud ce îmi spune?  Cum știu că sunt eu? Cum știu că e bine ce simt?

Fără a gândi adânc, primește cele de-nceput senzații, trimiteri, imagini. Ia-le pe rând. Ce ai tu de rezolvat, e partea ta de iubire pentru pământ.

Și asta, și cealaltă, cu îngăduință.

De unde știi că mesajele de la inimă vin? Știi pentru că te simți bine cu gândul, când te-așezi la sfat așa. Nu-i pe repede-nainte, ci pe calm, respirat cu inima.

Scriem ziua, Azi cu pacea inimii?

Azi întâi și-apoi, tot câte-o zi, astfel. Poți să lași jos teama? Hai, te-aștept. Poți să cânți un zâmbet? De trimis, ca o lumină din gând, unde-auzi gânduri multe de vânt a furtună?

Poți să crezi pe loc acolo, că se face lumea bună? Ș-apoi, acțiunile tale.

Simona, cu drag!

Mă înclin!

Îți mulțumesc că ești! Îți multumesc că citești! Mulțumesc pentru că împărtășești!

De-a Azi: ce-ar fi să chiar deschizi ochii sufletești, când te trezești?

Imaginează-ți că te trezești, ca dintr-un vis și te-ntrebi (că tot vin vise, că tot sunt treziri):
 
 
2015-10-31 13.23.56În câte feluri se exerseaza așteptări de bine acolo unde sunt mase largi de oameni?
Ce se anticipează?
 
(Și ce poți tu să faci, ca să însemni schimbarea, căci așa e rostul…)
 
Ce fel de exerciții se repetă cu precădere? Ce-ai ”pune în loc” de situații de alarmare?
 
 
Iar, cu luare-aminte joacă-te cum ar fi jocul că abia acum înveți să citești… Viața.
Cum să se-nvețe iubirea? E musai, simți și tu?
Că eu aici sunt… Și m-am oprit nițel, ca să stau cercetaș pe gând-simtire-cuvânt.
 
Ce se propagă în școli?
Exerciții de fericire. Cum să te comporți în situații de ”minunare”… Așa-i?
(Cunoscut ca răspuns ideal, potrivit vibrațional; cum arată el, ca realitate, pe plan ”local”?)
 
Care e starea care se perpetuează?
Relaxarea, creativitatea, bucuria.
(Răspuns știut, simplu de scris pe hârtie, și virtuală să fie..).
De trăit? E de construit.. De la temelie. O știu și-o simt și eu.
 
Ce se  aude la fiecare adunare de gând, unde doi sau mai mulți oameni vezi povestind:
”Mirific predă profesorul Cutărescu copilului meu…”!
”Ce om minunat, vecinul acesta al nostru…”
”Ce răbdare grozavă să am cu omul acesta de la ghișeu, că mă deservește pe mine și pe toți cei din
șir, din spatele meu…
 
 
Sau măcar că-i altfel, tăcerea-i vindecare. A face tu cât poți de bine, ce parcă vezi că altul ar
putea, aceea-i, cred, o binecuvântare.
Tăcerea și acțiunea, din partea celui de observă viața, ca ”îndreptare”, pe partea lui de Bine.
 
PS. Știi ce propun? Hai … ”să dăm în mintea” copiilor minunați. Conștienți că au ce să ne învețe.
Cu discernământ, firește! Hai să înțelegem că rolurile sunt inter-schimbabile și că de la un
punct încoace, copiii vin drept maeștri pe pământ și așteaptă să ne vadă treji și acționali spre bucurie.
Hai să citim viața, încetinind alergătura după certitudini care-s nisip în mișcare.
Hai, la ore fixe, după modele multe… să gândim altfel decât ”oferta afișată vederii externe” o
lume a integrității , dispuși să o învățăm, căci asta înseamnă început.
Hai, diminețile, oriunde am fi, orice am munci, să începem prin a mulțumi! Pentru viață,
pentru oameni, pentru bucurie, pentru că ești și sunt, pentru produsele pe care le găsim
necesare, pentru prosperitate că-i permisă, Pentru unicitate! Listă deschisă…
Hai la 11:11 din fiecare zi de Azi să mai rostim un  ”Mulțumesc”!
La orele 17.00 fix să imaginăm o lume a prosperității și a păcii între gânduri, de-aici între
oameni, și bunăstare. Să vedem filmul pe care ne place nouă să-l trăim! Hai să muncim.
Să vedem cât de mult ni se potrivesc tiparele sociale, cum se renunță la vechi, cât ar
însemna să facem fiecare să răsară în primăvara din fața ochilor noștri câte o sărbătoare…
Cum se face asta?
Cu atenție la gând!  Cu hotărâre. Cu iubire pentru celalalt ca pentru tine, oricine ar fi el și
oriunde s-ar afla, gândind că-i lângă tine…și-așa e vibrațional, oricând.
Gând cu gând se face viață acolo unde trăim împreună. Fiindcă suntem ca unul.
Și Azi și mereu! O știi și tu, o vezi, din ce în ce mai clar…
Să mai spun ?
 
 
Te-mbrățișez Om bun!
Și știi ceva? Trăiesc la fel ca tine, de întreagă, cu zi și noapte laolaltă.  Mă bucur când
primesc ca dar o nouă dimineață!
Pe 11.11  (11noiembrie) îți propun să gândim cu iubire viața.  Ziua toată. C-apoi ne-om învăța cu asta.
Ce zici, lucrăm împreună?
 
Fiecare poate să-și imagineze, cu îngăduință, cu el însuși să lucreze.
O zi întreagă în care să fii atent/ă la viață, să o privești, cu înțelegere nouă și să schimbi cu un
zâmbet, cursul de gând. Când consideri că-i rând.
 
Pare poezie ?  : )   inima transmite: mintea-n realitate are  prim cuvânt.
Simona, cu drag.
Mă înclin.
Îți mulțumesc că ești! Îți mulțumesc că citești!
Sunt aici, cu ceea ce am trăit și trăiesc, învăț și aplic, ca om printre oameni, cum știu, să ajut.
Mulțumesc pentru share & like!
 

Lumea din gânduri: Azi, natural

2015-10-31 13.29.12Minunată regăsire în prezent, suflet calm!

Da, e Azi, iar și mereu. Cum se simte în interiorul tău?

Vibrează vremuri… simți? Lumea e nouă. Cunoști?

O lume în care ne dorim să trăim începe din noi. Cu noi.

Gândurile, cuvintele, acțiunile predominante se constituie în aspecte-realități. Contează natura lor. Importă spre ce privești. Ce programe rulezi. Dacă-s ale tale.

Luăm ca exemplu anotimp la îndemână: toamnă blajină.

O vezi, silențioasă? Își urmează programul, maiestuoasă.

Ți-arată covor de frunze, culori, deși căzute, tot vii. Le vezi acolo, altfel decât A FI ele însele?Ce roluri joacă toamna, în afară, ca realitatea ei să o percepem iar?

E regină?

Ce mai bal…

Câtă abundență, când munca a precedat-o, e-n hambar…

E gazdă?

Ce plimbări frumoase prin păduri te invită să faci?

Mergi pe cărări fiindcă toamna, o placi! E frumoasă! Își joacă adevărul său. Și e natură în splendoare. Ce gânduri Universul să gândească oare când e atâta toamnă minunată pretutindeni de simțit? Și ce fac oamenii cu-așa miracol?

Ce cuvinte să ilustreze văile prin suflet omenesc când e-atâta aur prin ramuri, atâta purpuriu de iubit?

Credința dinainte în asta, antrenament, ajustare, te plasează în vibrații dorite.

Suntem energie. Suntem ceea ce gândim.

Se întâmplă, fie că conștientizezi în prezent, (”ce e gându-acesta, e ce vreau sa trăiesc?”) fie că descoperi ulterior.

Mai știi? ”Unde-s mulți, puterea sporește”. Ce-am vrea, conștient, să sporească? Când am ști și știm, fiecare de-alegeri, cum o lume să se nască?

”Este la fel de ușor să îți imaginezi că ai succes așa cum este să îți imaginezi un eșec, dar este mult mai interesant.” Joseph Murphy

Ce e succesul? Depinde. Știu din trăire că place. E deschidere, expansiune, viață.

Ce e eșecul? Ceva ce lasă un semn de întrebare, la care, când găsești răspunsul se transformă în binecuvântare.

Cine-ți poartă cu prezență, în conștiență, viața? Cine iubește cel dintâi zorii dimineața?

Să vorbesc despre o scuturare de vechi?

E provocare a prezentului pe care o trăiesc și eu. În conștientizare, accentul e pe experimentare, acord sufletesc: ”hai să văd, îmi place ce trăiesc?”

În aceeași mare a conștiinței colective m-am ivit și eu, cu aceeași scânteie de Dumnezeu ca și tine.

Să schimbi o lume începe cu tine. Cum?

Ai în tine prezența, puterea de a-ți schimba viața, (Ester si Jerry Hicks) au subliniat-o experimentând oameni, mulțime.

Ești manager peste propriul tău domeniu conceptual: tu ai putere asupra gândurilor, sentimentelor, emoțiilor, răspunsurilor/reacțiilor. Poți oricând acționa: ”Am în mine putința și puterea de a rezolva situația aceasta. Sunt în stare să găsesc un răspuns la această întrebare.”

Apoi…

Imaginația este cea mai puternică însușire, Ester si Jerry Hicks.

Testezi?

Imaginează-ți numai lucruri frumoase și folositoare. Ești ceea ce îți imaginezi că ești.

Creativitatea începe cu imaginația. Vorbim despre imaginația controlată, disciplinată, canalizată.
A-ți imagina înseamnă a concepe ceva, a impregna acel ceva în subconștient.
Tot ce se imprimă în subconștient capătă expresia formei și a spațiului, a funcției, a experienței și a eventualității.

Are sens pentru viața ta să privești în alte grădini mentale? Cum e nimerit? Să cultivi florile tale… să îngrijești cu compasiune fiecare loc din minte. Să înțelegi corespondente cu lumea în care trăiești.
Cum de privesc mai des spre păduri și toamne, când atâția oameni sunt împrejur?

Simplu. E pace–n natură și-s puține cuvinte. Infinite-s trăiri. Iar pe cele pe care le simți tu adevărate, le aflii mai lesne-n tăceri… Gândești în anotimpuri. Vezi frunzele se fac împreună pentru pământ covor… Se lasă trecerii în acceptare, o fi gândul lor.

Despre lumea din gânduri ale noastre? Gând cu gând -frate se face. Prin asemănare.

Poți să fii doar în locul tău. Poți ajuta pe oricine, când te pricepi tu bine, deja.

Să cultivăm gând de sănătate, împreună: tu ce crezi, om cu om, după ”model” natural, poate?

 Simona, cu drag!

Te îmbrățișez! Mă înclin!

28 de idei spre transformare Azi

Zi frumoasă ca tine!

Îmi place numărul zilei de Azi. 28.

Interpretare semantică, intuitivă. 28. Ciclicitate.

Timp Azi777

Pur și simplu, e în ziua de azi de patru ori șapte. E repetiție. Unde-i așa –e de învățat ceva…

Văd o intenție, un început și o finalizare. Un exercițiu de conștientizare.

Înțeleg din ceea ce știu, cu inima din 28 împlinitor un mesaj: ”ai gândit frumos, te-ai ținut de cuvânt, acționat, excelent și felicitări ție! Suntem aproape mereu…”

Cum, cine? Și tu crezi că ești singur/ă pe Pământ? Așa-i. Și oameni sunt.

Și-astfel, iată idee: o selecție de tot atâtea idei dintr-o carte minunată pe care am citit-o și recitit-o dintr-o privire. Am citit-o fără oprire.. că tare-i cu sens. Alchimistul de Paulo Coelho.

Răspunsurile-urmări, fie cele deschise bucuriei! Și în cazul în care încă nu ai făcut asta, poți să citești în întregime cartea. E grozavă!

1.Visul

Când îţi doreşti un lucru, tot Universul con­spiră pentru ca să-ţi realizezi visul.

2.Prezent

În pre­zent stă tot secretul; dacă dai atenţie prezentului, poţi să-l îmbunătăţeşti. Şi dacă îţi îmbunătăţeşti prezentul, tot ce se va întîmpla apoi va fi mai bine.

3.Cu răbdare

Nu se gândise niciodată că era un lim­baj pe care Dumnezeu îl folosea pentru a-i arăta ce avea de făcut. „Nu-ţi pierde răbdarea”.

4.Spre înainte

Ceea ce te ţine în oază-(zona de confort, pot?)– este propria ta frică de faptul că nu te vei mai întoarce niciodată. Şi-n acel moment, sem­nele îţi vor arăta că acea comoară a ta este îngropată pe vecie.

5.Înțelesuri

Orice lucru de pe faţa pământului poate povesti istoria tuturor lucrurilor. Dacă deschidea o carte la orice pagină, sau privea mâinile oameni­lor sau orice altceva, orice om avea să descopere o legătură cu lucrul pe care tocmai îl trăia.

6.Daruri

Cu­rajul este darul cel mai de preţ pentru cine caută Limbajul Lumii.

7.Cale. Comori spre comoară

Cât am căutat comoara, am descoperit pe drum lu­cruri pe care niciodată n-aş fi visat să le întâlnesc dacă n-aş fi avut curajul să încerc lucruri imposi­bile.

8.Vocea inimii

Cea mai importantă şi mai înţeleaptă parte a Limbajului pe care-l vorbea lumea era aceea care făcea ca toţi pământenii să-şi înţeleagă inimile. Şi asta se chema Iubire, un lucru mai vechi decât oamenii şi decât în­suşi deşertul, care totuşi răsărea mereu cu aceeaşi forţă oriunde două perechi de ochi se întâlneau.

9.Adevăr

Iubirea nu-l împiedică nici­odată pe un om să-şi urmeze Legenda Personală. Iar când se întâmplă asta, este pentru că nu era Iubi­rea Adevărată, aceea care vorbeşte Limbajul Lumii.

10.Iubire

Nu spune nimic, îl întrerupse Fatima. Iubeşti pentru că iubeşti. Nu există nici un motiv pen­tru ca să iubeşti.

– Eu te iubesc pentru că tot Universul a contribuit ca eu să ajung la tine.

11.Certitudine

O Mână care trezeşte Dra­gostea şi care face un suflet geamăn pentru fiecare om care munceşte, se odihneşte şi caută comori sub soare. Fără asta n-ar avea nici o noimă visurile omenirii.

12.Acțiune

Nu există decât un singur fel de a învăţa. Prin acţiune. Călătoria te-a în­văţat tot ce trebuia să ştii.

13.Cercetare

O căutare începe totdeauna cu Norocul începătorului. Şi ter­mină totdeauna cu Proba Cuceritorului.

14.Motivație

― De ce trebuie să ne ascultăm inima?

― Pentru că acolo unde este ea, acolo va fi şi comoara ta.

15.Despre temeri

Este normal să-ţi fie frică să dai pentru un vis tot ce ai căpătat până acum.

Inimile oamenilor aşa sunt. Le este teamă să-şi împlinească cele mai îndrăzneţe visuri, pen­tru că li se pare că nu merită sau că nu vor reuşi.

16.Conștientizare

Când ne aflăm în faţa marilor comori, nu le vedem niciodată. Şi ştii de ce? Pentru că oamenii nu cred în comori.

17.Încredere

Ora cea mai întunecată era aceea dinaintea răsăritului.

18.Din priviri

Ochii dezvăluie puterea sufletului.

19.Provocări

Un singur lucru face visele imposibile: frica de eşec.

― Nu mi-e frică să dau greş. Numai că nu ştiu cum să mă transform în vânt.

― Atunci va trebui să înveţi. Viaţa ta depinde de asta.

20.Lumea

Lumea este numai partea vizibilă a lui Dumnezeu.

21.Clarificare

Şi care e cea mai mare minciună din lume?

― Păi, asta: într-o anume clipă din existenţă, pierdem controlul asupra vieţii noastre care înce­pe să fie guvernată de soartă.

22.Despre ritualuri

Tot ce se întâmplă o dată, poate să nu se mai întâmple niciodată. Dar tot ce se întâmplă de două ori, se va în­tâmpla cu siguranţă şi a treia oară.

23.Rolul tău

Indiferent ce face, orice om de pe acest Pă­mânt joacă un rol principal în istoria lumii. Şi, fireşte, nu ştie acest lucru.

24.A fi

De câte ori căutăm să fim mai buni decât suntem, totul în jurul nostru devine mai bun.

25.Forța

Iubirea este forţa care transformă şi face ca Su­fletul Lumii să fie mai bun.

  1. A ști

Simpla existenţă a acestei lumi este o garanţie că există altă lume, mai perfectă decât ea.

27.Unicitate

Un Alchimist trebuia să locuiască alt­fel decât ceilalţi din oază, iar în cortul lui era foarte probabil să ardă în permanenţă un cuptor.

28.Viaţa atrage viaţă.

Te invit cu drag să parcurgi ideile și unde simți să-ți oferi ragaz de a reflecta. Poate sa fii inspirat spre alegeri ce stau sa se cearna.

PS. Am inserat idei la inceput de citat, ca sa vezi, cand am recitit, cum am esentializat. Poti, fireste, avea, ideile tale. Pune-le -pe-ale mele sub semn de intrebare. Recomandare:)

Te invit, totodată să lași un comentariu pe site. Care citat se potrivește cu pasul tău de Azi?

Simona, cu drag!

Mă înclin!

 

Merit și sunt în stare

 

777 Merit si sunt in stare

E o zi nouă de Azi.

 

Ca la o întâlnire unică dintre om și Soare, hai să scriu, ca și cum ar fi prima dată: să fie minunată dimineață Azi! Vrei și tu, la fel?

Spune cu mine, încă o dată: dimineață minunată!

Să fie!

🙂

Fie ca miracolele în care crezi deja să-ți înflorească viața!

Fie ca celulele corpului tău să strălucească de bunăstare și sănătate!

Căci sunt capabile, lucrează împreună fiecare, laolaltă toate! Din unirea asta vine puterea cu care ridici o mână ca să deschizi o carte, sui privirea spre cer cu gând curat să-l întrebi pe Dumnezeu, din când în când, dacă e nimerit drumul pe care pasul tău a apucat…

Cum ar fi, când tot Azi ar fi momentul când, așa cum susțin cercetătorii corpul tău s-ar reînnoi și devine, ca la început: ferm, hotărât?

Sunt atestate idei științifice conform cu care la 11 luni o dată toate celulele corpului uman se înnoiesc complet.

Asta pentru că totul e transformare, orice din lumea concretului se caracterizează prin schimbare.

Poți să afirmi și tu, cu privire la asta: ”Merit și sunt în stare”?

Când fizic ești tot ce poate fi mai grozav, devine consecință gând din mintea ta-grădină. Ca o flare care crește din sămânță. la fel este.

Aprinde-acolo tot Azi, acum, lumină și privește cu îngăduință.

Gândurile de aici, orice ai simți, orice-ai vedea sunt iubiri sau frici?

Caută acum cuvântul ”Merit” și observă-i cu răbdare strălucirea.

E posibil să conțină o notă explicativă…

Dă timp inimii să ajungă aici și să povestească în minte cum simte și ea meritele tale.

”Merit pentru că….”

”Merit să….”

Merit și sunt în stare să gândesc viața care îmi place mie. Care-i viața?

Merit și sunt în stare să cred că pot trăi cu bucurie.

 

A merita, când mergem spre un dicționar explicativ găsit în sanctuar al inimii, hai să vedem împreună ca sens, ce-ar fi? De ce cu inima? Pentru că mintea îți arată doar ce ai învățat-o. Noul e …nu e aici!

A merita…

Și iată, respir așa-aștept cu îngăduință o senzație familiară din direcția inimii.

A merita e să știi că te-ai născut SĂ FII.

Merit e dreptul divin care te-a adus aici pe Pământ. Ești om frumos, ai puteri creatoare, din gând, credință în el și armonie exprimată prin cuvânt. Cine sa-ți spună asta? Ar apărea Dumnezeu, că el te-a creat frumos, întreg, perfect, după chip și asemănare să poți. E minunat exercițiul, spre imaginare.

Și poti când CREZI.

Creezi prin tot ce spui după EU SUNT….

A merita e ca inima, parte din tine. De niciunde de-afară nu vine.

(Stai să văd dacă meriți? Unde scrie….)

Spre A FI, din EU SUNT

Spre a fi în stare. De aici e călătorie, experimentare.

Cel mai concret urmează aici o colecție de acțiuni care te-au motivat să mergi înainte. Înainte, spre ce?

Înainte spre tine.

E-un paradox, ca un acord gramatical de subiect și predicat-viața ta e mereu în acord cu tine? Când tu o trăiești, cum altfel ar fi?

SUNT ÎN STARE

Să explic cum eu, ca om o simt…

Ca să fiu în stare, îmi imaginez. Visez. Uneori cu ochii deschiși.

Totul are înainte, un ”certificat de ivire” în minte . Așa că văd plenar și mă bucur anticipat de faptul că sunt în stare să visez un vis nou, să-l joc cu gânduri cultivate atent, rol frumos, de compoziție; VIAȚA cum îmi place.

Sunt în stare să…

Să-mi ofer ocazii de experimentare. Să mă văd în mișcare, chiar lentă, cu observare… În ritmul meu, fără să împrumut ceva străin de bucurie.

Îmi amintesc despre celulele corpului despre care vorbeam la început de exercițiu de comunicare.

Când ele toate sunt sănătate, sunt regenerare, visul meu frumos de viață, în fiecare Om frumos, corespondențe –pe frecvente are.

2015-10-09 12.58.42

Vreau să fiu în stare!

Și încep să trăiesc…

Fac pasul cel dintâi. E firesc să mai verific din când în când spre pământ și să mai dansez o plecăciune? Firesc… (E-o îmbrățișare: Pământ, te iubesc…)

Mi-amintesc că știu să stau în picioare: Sunt în stare!

Mă ridic, mă gândesc la vis-claritate, și iar merg un pas-ori doi, după cum pulsul visului din minte și gând străbate.

Fiindcă merit și sunt în stare!

Mă uit spre oameni-modele.  Mă uit unde-i reușită. Unde-i CALM. Am clar informația în suflet că acolo-ii de mine.

Așa văd ce-au fost ei oamenii împliniți  în stare să facă și mă gândesc la ce-aș fi în stare să fiu eu, ca să fac apoi… după cum simt c-aș vrea și-aș putea.

Se vede fizic cel mai clar acțiunea omului care este în stare.

Oamenii își demonstrează valorile în care cred cu viața lor. E o lectie simpla, la vedere. Timp să privești, ăn viața ta.

Orice-ar zice, ceea ce face omul, rămâne. Și-așa…

Când povestesc cuiva de oameni care-au reușit, mă gândesc la cei ce-au visat și visul Azi și-l trăiesc. Și spre chipurile lor, adesea, privesc. Și spre lumea din jurul lor. Așa privesc o dată, apoi ochii spre mine,’napoi, c-am treabă:

Merit și sunt în stare să trăiesc visul meu, viața mea.            

În lume sunt în stare să fiu pace și-armonie, fiindcă-i minunat să poți trăi așa.

Simona, cu drag, o îmbrățișare!

Fiindcă merit și… sunt în stare.

Tu? Meriți?

 

Impărtășeste cu prietenii, spre bucurie:

Aleg sa trăiesc Azi-Tabără de armonizare

Tabara de armonizare Predelut 777

Arta de a creiona schimbarea în lume:
A TRĂI din inimă cu mintea deschisă
ADEVĂRUL pe care îl crezi.
Un fel de axiomă pe care
Prin A FI
O demonstrezi.
Tabăra de relaxare și armonizare desfășurată într-un cadru natural propune un program complex: exerciții, meditații, statice și active, sport, ateliere de armonizare a ființei, workshop-uri, mâncare sănătoasă.

Workshop- uri: Puterea recunostintei
Prosperitatea ca stare interioara
Alimentatie sanatoasa A fi- A face- A avea
Despre ce este Aleg sa trăiesc Azi?
E despre viața ca experiență personală: trezire la realitatea interioară. Armonizare  prin  ganduri-sentimente-actiuni: din a crede-a simti-a trai, cu bucurie.
 
A CREDE
Avem prin naștere dreptul de a fi fericiți si de a ne bucura trăind.
Asumându-ne responsabilitatea pentru propria viață și pentru propriile actiuni, in cunostinta de cauze ne putem astepta ca viitorul sa incolteasca din semintele a ceea ce suntem Azi. Ceea ce suntem Azi, mâine trăim.
A SIMȚI
”Ceea ce simți tu că EȘTI- chiar ești, iar ceea ce EȘTI, îți este dat. Neville
A TRĂI
În toate acestea factorul decizional e VOINTA ta.
ceea ce vrei și accepti se manifestă, respectându-se legi firesti, la care, când îți acorzi timp să privești, înțelegi că sunt eterne. Natura le conține, sunt lecții de viață.
Trăind cu încredere și apelând la imaginație-acest tărâm minunat care te poate duce oriunde intenționezi tu să ajungi, primești oricând îndrumare:
 
1. când mintea ta, trupul și sufletul sunt într-o minunată înțelegere și pace
2. când ești deschis/ă ca să primești.
3. când îți asumi cu încredere misiunea: adică ȘTII EXACT ce vrei.
 
Ar putea să spună Universul, ori Dumnezeu-”Sunt îngrijorat?” sau ”Eu sunt temător”?
 
Când vrei o schimbare în viața ta și dacă vrei ca dorințele tale să iasă la iveală, uiți de tot ceeea ce ai crezut că este adevărat despre tine și înveți cine ești.
 
CUM AR FI?
Gândeste-te ca ti s-a deschis o poarta- plină de oportunitati. Că mergi într-acolo. De aici, din prezent.
Universul iti transformă in realitate orice gand. ORICE gând cu constanță crezut ca adevăr.
Tu alegi. Când esti multumit/ă de ceea ce trimiti in Univers- minunat, se vede si în viață.
 
 

 

 
Inscrieri
simona_azi@yahoo.ro
oana_nbv@yahoo.com

Copilărie

Știi? Strălucirea aceea care îți scaldă inima și o lasă în libertatea ei să fie. ..

Zâmbetul jucăuș, ochii-întrebări, pacea din răbdarea cu care te prinzi să cunoști om nou.

Vrei să fii prietenul meu?

Și fix așa urmează să fie.

Prietenie.

Să auzi ce mai spune celalalt, dincolo de gândurile tale.

S-asculti, pe deasupra cuvintelor cum cântă un suflet, senin ca al tău. Și să încuviințezi. Și el/ea este.

777Miracole

Cum să mai fim copii?

Să zâmbim cel mai mult.

Să credem că zâmbetul nostru, copii reveniți în suflet de om cu vise mari ridică în surâs pacea lumii și face o sărbatoare din întreg pământul. (Da, se poate! Ia zâmbește , să simți…)

Că zâmbetul acesta, la unison construiește prezentul pentru noi toți, din perle-clipe conștiente de iubire.

Copilul e minunea aceea care a revenit între noi – chip de mesager celest.

Are infinitul luminii drept bibliotecă de sentimente de transmis și e un sprijin de nădejde.

Oriunde l-ai întâlni, în trup de vânt, ori în casă de lut de pământ, cinstește-te pe tine, întocmai ca pe el. Privește-te în miracolul din ochii lui. Poți? E exercițiu, cum socoți?

Cum să mai fim copii?

Să culegem direct de la sursă rod și să bem din izvorul proaspăt apa cu nădejde…

Să iubim verdele și senzația de talpă pe pământ.

Cum să mai fim copii?

Să ne mai jucăm de-a adevărul nostru.

Să ne jucăm până ni-l amintim pe tot. Că-i unul. .Da, de-a visele în care credem noi, vise pe care le oferim, apoi, în împărtășire cu oameni ca noi. (Chiar, unde sunt visele…? Și eu le mai am.)

Copilul?

Se preface că joacă altfel el până înțelege cum să te-ajute, tot el-neuitându-se în exprimare pe sine. De-aceea uneori pare că-i rebel, că te provoacă, că trece mult peste reguli/norme care nu-s ca el…

Se caută pe sine apoi vine. Dintotdeauna, el.

Într-una din zile se întâlnesc-după obicei, la lecții despre A FI ÎMPREUNĂ doi maeștri.

Au de învățat despre acceptare, fie că unul este mai mic, altul este mai mare, cu experiențe care se întâlnesc. Se reunesc la o ”școală a universului”, unde fiecare învață de la fiecare.

Relația care se leagă e un joc de-a cunoașterea reciprocă. Și e un fel de explorare.

Maestrul cel mic vine după o odihnă prelungă și-a cam uitat să vrea să scrie litere în cuvinte. Spune totodată, privind spre camarazi de bucurie că tare i-ar plăcea și lui, ca ei, să știe…să scrie cursiv. (Unde-i antrenamentul…)

Motivele ”contextului”? Cele adevărate sunt în sufletul dumnealui.. Străduința e comună-lipsește constrângerea. Ce-ar căuta??

Posibil să învețe la timpul lui altfel descifrarea mesajelor cuvinte. Cert e că printre lucrușoare, caietele uneori îi lipsesc. Împreună cei doi maeștri au de învățat și fiecare pentru el, lecția disciplinei, a perseverenței, a fluenței.

Tot constatare e că atunci când se exprimă, fără scris, maestrul școlar -cuvintele pe care le rostește se văd izvorând dintr-un vis cu îngeri. Așa de frumos vorbește.

Vede cu ochii iubirii orice –ar povesti. Numai să-i dai voie să-și deschidă aripile și să-i amintești că știe și el zbura. Cu răbdare, află și el drumul inscripționării pe agenda a poveștilor frumoase pe care le știe…

Permite azi copilului să-și scrie misiunea sufletește: aceea că uimește prin spontan și firesc.

Copil minunat, de pretutindeni, copil al prezentului, drag om nou, te iubesc! Știi că și tu ești?

Simona, cu drag!

De impartasit cu cei dragi, spre  bucurie, s-aduca zambete in viata. Să ne coloreze cu iubire lumea!

De-a Azi, o sedinta naturala

Pacea e exercitiu. Zilnic.
E ca tema buna-de casa. Uite-un „antrenament” ori o „sedinta de BunaStare-cum vrei tu sa o numesti- pe care il impartasesc- timpul petrecut cu mine, cu tine-se poate astfel desfasura o activitate, adaptata. ori cu un copil, intr-o poveste si mers spre deal. In fapt, eu asa lucrez. Calea-i naturala. Si-n principal ma bucur sa iubesc si sa invat fiecare zi.

Despre plimbare?

Miracol. Relaxare!

Chiar la debut de-al toamnei carnaval…

777 CE SE INTAMPLA

Buna vreme, Om drag!

M-am gandit putin pe care dintre povestile traite recent sa le descriu. S-au adunat ceva. Ce bune-s agendele.. 🙂

E-un timp al declansatorului de constienta- prezent- in care cel mai clar -pentru mine-functioneaza intrebarea: (in marea aceasta de energii..)

Ce vreau de fapt Azi? Vreau sa-ti scriu despre copii.

(Reiau nitel niste idei: apa, odihna, chiar somn cand corpul o cere, natura, timp cu tine, relaxare, suflet bucuros. Asa simt sa-ti spun ca-i reteta mea de prezent. Si… Ma astept la minuni.)

Si scriu asa…

Ieri dimineata, dupa o alergare minunata, m-am oprit la o poarta si-am facut  invitatie ad-hoc, acceptata, de toate „partile implicate”, tot pe loc. Liber arbitru manifestat. Cu invitata, ceva am negociat. Mersul pe jos…

E vorba de-o plimbare cu nepoata mea mezina, un urcus, si-o -aducere aminte.,. de comunicare intre noi.

Unde-am pornit?

Pe „dealuri preferate” observatori de prosperitate: toamna care canta in toate.

2015-09-19 11.58.48

„Ce-nseamna toamna?”

„Inseamna frunze de toate culorile”.

„Mai e ceva pana ajungem?”

„Cat sa vedem iarba unde ne-om desculta”.

Si-i-urcam pe poveste, exact din intrebari dintr-aceste, chiar asa…

Asa camarazi, eu-40, iar draga mea de 4 ani si jumatate ori mai bine, maestra a varstei sale-cunosti si tu minunile-copii, cu raspunsuri clare la fiecare- a mea ori din univers, intrebare,..tot mergem.

„Pana cand?”

„Pana cand ajungem. Uite-acolo ne oprim.” (I-arat un indicator-arbore in departare.)

E zi cu soare, gasim dupa case, la suis si-o tufa de mure…

O aud cantand.. „Mergem la padure, dupa fragi si mure„-

„Moni, noi chiar facem asa ca in cantec.”.. 🙂

(Eu sunt Moni)

„Facem”.

„La gradinita ai fost ? ”

„Inca nu a inceput”.

„Si ce-ai facut tu frumos zilele astea?”

„M-am plimbat cu bunicul si cu King. Stii tu …ca King poate sa mearga fara lesa? Si stie si drumul…”

Grozav! Stii  ce-nseamna King in limba noastra romaneasca?

…?

Rege inseamna. Si uite cum ai fost tu la plimbare cu un caine-rege. Ce intamplare…” (Imi amintesc, cum ne jucam pe-aici, „de-a regina” )

Ma priveste, se amuza si se bucura in acelasi suras…

Ne odihnim putin -gasim o banca si ne hidratam. Este o bancuta din lemn, in urcus construita.E si propunerea ei.

Data trecuta cand am fost impreuna aici- si-am cules zmeura-gasit-am „tronuri’ felurite. Din trunchiuri de copaci. Ne-am jucat atunci de-a regina si de-a sfetnicul.

Isi aminteste si reia procedura…

🙂

„Te numesc sfetnicul meu de incredere”. Eu ma inclin. Ne sfatuim in privinta directiei de mers, apoi ne odihnim.

Propun sa stam pe iarba verde, sub doi arbori care se zaresc in departare.

„Mergem fara papuci!”

Dupa o negociere sustinuta, accepta si ea. Si eu.

Gasim la fiecare pas, palcuri, ca soli de pace, branduse. Si cate una, si cate trei, si laolalta, mai multe.

Primesc cu bucurie indicatii despre grupuri… sociale. Familii de branduse, ori prieteni, adica.
„E o familie intreaga de branduse-aici… bunici, mamici, tatici si ..noi 🙂

Eu parca vad.. Iubire. Tot asa inseamna..

Gasim si-un mar, de la mama Natura despre care povestim putin, cum are grija ea, mama noastra a tuturor de toti oamenii, de animale, de arbori si de gaze…

Aici mai intervine o poveste-n poveste despre ACCEPTARE.

Ana vazuse o vacuta. Pe drum, cum urcam.

Pe pajistea unde-am ales sa facem popas   mi-arata ca sunt semne ale trecerii lor-a animalelor- pe aici. Aici unde facem oprire. Pare ca dezaproba.

Ne asezam unde iarba e iarba.. Si ma gandesc cum sa  explic ca ingrasamantul acesta natural e o avere.

Ne uitam la frunzele colorate: unele inca verzi, altele ruginii, aurii ca soarele, nestemate, toate…

„Stii tu ce se intampla cu frunzele acestea dupa ce au cazut?

(Ma asculta, asteapta urmarea..)

„Se intorc toate la Mama Pamant.

La fel si tot ce intra in corpul omenesc, ori corpul oricarui animal- o parte ii  foloseste, o alta e eliberata ca sa  fie iar hrana buna. Pentru copaci, pentru plante. Asa cresc din pomi fructele dulci.

Si ce vezi tu aici, devine  asa bogatie. Creste rod gustos, iarba mai verde.
Asa se intorc toate la locul lor, tot in natura care ne iubeste.”

„Si hartiile tot la mama Natura merg?”

Cred ca da, in alt fel.

Ele se depoziteaza in locuri speciale.  Fiindca hartiile  nu cresc in natura. Isi refac drumul, asa cum au fost create. Salvam copacii cand le refolosim.. Invatam odata cum, ca sa stim.

Ne odihnim…

La drum de-ntoarcere am observat maciesii si ne-am inteles, ca fructele coapte sa le luam acasa, multumind, intai.

Sa facem ceai, ca-i vitamina C.

„Ce-i vitamina C?”

E un suport de energie, ca sa urcam si-alta data dealuri cu voiosie…

2015-09-19 10.47.21Maciesii au si ei spini.

La atingere inteapa putin.  Eu cant, cand simt cate un alint dintr-acesta… Fac vocalize, Ana rade uimita de raspunsul meu la intepatura.

Si eu rad. Sincer, de unde sa simt c-am sa cant…? 🙂 Spontanul se primeste si se traieste, cand se potriveste. De simntit cu inima.

Asa  punem la punct metoda de cules. Ca sa evitam intepaturi si sa ne purtam bland cu arbustul.

Cu mainile libere, amandoua, tinem cu blandete, de-un ram iar cu mana cealalta culegem bucuria-fructul. Cel care-i parguit.

Ne impartim arbustul pe zone-dupa inaltime..

„Sigur vrei tu sa ma ajuti?”

„Sigur, s-apoi impartim, ca sa facem si ceai si gem bun… :)”

Petrecem aici momente bune de tacere si de munca in echipa. Mai mult, cand zona ei de cules s-a eliberat, schimbam mod de actiune..Eu culeg, Ana tine mainile caus si pune maciesele in punguta.

Apoi pornim spre casa. E aproape pranz.

„Si… daca ne ratacim?”
Cum sa ne ratacim, suntem vreodata singuri?”

Zicem ingerasul de cateva ori ca sa ne reamintim…? Zicem.
S-apoi, ca sa fim sigure de ganduri gandite, gasim si-o piatra in forma de „buton de acces”, pe care Ana apasa, cu siguranta- „tu o sa ne-aduci acasa.”

E minunata si varianta asta…
Eu ii mai arat si-un semn clar ca drumul e bun- o cladire pe care-o cunoaste si o recunoaste- caci se vede clar inainte.
Apasa iar. si butonul si pornim…
Multumim, multumim, multumim!

PS.  Povestea  continua…

Cand „ai scris cu gand” …o fapta/un eveniment, poti reedita/rescrie. Important e pe drum ales, nou  sa mergi cu pasul tau inainte.

Din agenda saptamanii viitoare:
marti, 22 septembrie-SCOALA DE PASIUNI -Echilibrul emotional si scoala
orele 15.30-17.00
Codlea, Brasov

vineri, 25 septembrie-PROSPERITATEA CA STARE-seminar de dezvoltare personala pentru adulti
orele 19-21
Codlea, Brasov
Inscrieri: mail: simona_azi@yahoo.ro

Simona cu drag,

Ma inclin!

Cum să te deschizi vieții, Azi

Poarta?

E de  altundeva decât din minte..

Știi și tu de unde. E despre a deschide inima. A privi lumina care izvorăște din ea.

Am să ”explic” pe îndelete, cum se simte, în cazul meu.

777 Incredere

O variantă:

La cumpăraturi:

Găsești un … bazar plin cu lucruri frumoase și folositoare, poate-s semne magice, așa ți se pare și când crezi asta, așa și este…

Poveste …

Cobori pe meleag cu negustori.

Aici fiecare îți/ăși laudă marfa și face ajustări de preț-aceeași valoare, instant. E așa cum ai trăi exact clipa.

Seamănă vânzătorii aceștia cu târgoveții pe care, precis îi știi și tu de undeva anume.. poți sau nu spune ( cu gândul tău).

Vânzătorii?

Te simt, privindu-te și îți oferă posibilitate de negociere. Au intenția să îți vândă.

Acesta-i comerțul adevărat? Se poate negocia orice, în granițele limitelor și valorilor personale? Cred că da. Am învățat asta din minim trei surse…:) privite în acțiune. Cu rezultate dintre cele bune!

Cineva, undeva, cunoaște noțiunea de valoare iar aceasta pe cei mai experimentați îi inspiră.

Ei merg mereu pe câștig. Negustorii de aici. Cei clar intenționați să facă artă din vânzare. Fie câștigă banul, în schimbul a ce cumperi tu, fie pe tine, ca potențial cumpărator care știe să mai vină aici.

Adesea auzi la 2-3 fraze și ”cuvântul-cântec :Dumnezeu”. Așa am auzit, chiar Azi, aici și eu…

Se simte peste tot un fel de libertate care-mi place tare…

Îți cam place să vii în bazar, fie și ca s-admiri: cupluri de negustori, felurite.

Să te uiți la ei cum sunt iubire în manifestare, ori cum o învață, alții, fiecare…

Prin felul în care pot să iubească, eu văd ”afacerea” ce poate să crească. Îmi imaginez-așa îmi place.

Recunosc-merg adeseori să mă uit la oameni pe-aici.. Și la mărfuri.

Mă uit cu inima. Cum să pot explica?

Uite-așa:

Văd tot felul de decorațiuni și materiale, atrăgătoare ș-apoi aud ce spun oamenii despre ele.

E-o zonă care-mi place: doldora cu..materiale de care mă folosesc ca să inspir bucurie-așa cum procedez acum cu gându-acesta care-ți scrie…

După ce iau tot ce cred că-mi este necesar, verific..iar,…monetar.

Constatare-cu reluare: merg după bani care să exprime valoare. Las o sacoșă plină cu bucurii la negustoreasă.

Ca să nu uit, mai spun ceva:

-Puneți vă rog –se aude– la vedere- ce marfă cumpărați, apoi plătiți înainte să plecați!

Ascult și merg sa aduc să plătesc.

Mă-ntorc.

La vederea vânzătoarei, întreb:

-Ce ziceți, facem o verificare, să numărăm produsele ?

(Cu gând la Dumnezeu, prea puțin cunosc eu cum de am rostit asemenea cuvinte. M-am auzit vorbindu-le.)

Vânzătoarea, femeie frumoasă, mă privește răspunde scurt:

-Aici au fost toate, nimeni n-a umblat la sacoșa dumneavoastră.

-Vă cred, mulțumesc! A fost o întrebare. Mă gândeam că vreți dumneavoastră să vă asigurați…

M-am uitat încă o dată să văd de mai găsesc ceva. Negustoreasa s-a retras într-o parte.

Chiar am mai gasit.

 

Am chemat-o să plătesc. Mi-a făcut dar achiziția din final.

Cred ca a fost o ”tranzacție win-win”: în ce mă privește despre încredere e povestea.

Cel ce are încredere în.. mușterii (folosesc termenul cu gând detașat, poate c-am citit, de copilă multe istorii în care m-am întâlnit cu cuvântul…cu recunoștință-amintire: am însoțit în călătorie-direct la Istanbul, cândva, o dragă prietenă și mi-a plăcut tare să învăț așa dezvoltare personală din arta ei de a tranzacționa.,..) primește încrederea înmiit.

Știi ceva? ACASA am găsit produsele toate în sacoșă.

Care-or fi fost motivele pentru care, la început, vânzătoarea atenționa asupra procedurii corecte: e chiar treaba sa.

Ce cred eu acum e că atunci când am întrebat de verificare, a conștientizat ceva. E iar… percepția sa.

În drum spre casă, cu inima

Drumul e spre un pranz așteptat.

Ajung spre o intersecție cu sens giratoriu, c-un gând undeva… omit să trec pe banda I de circulație.

Ușoară aglomerație…

Tot semnalizez, fără ]ngrijorare, atentă la ceilalți parteneri de drum,  gândind:

”Când am mai intrat eu aici pe sensul acesta spre casa? De obicei eram în șir. La rând. Azi e prima…”

Mă văd rămânând exact acolo, pe banda a doua și înțeleg că am ieșit mai ușor spre înainte.

Chiar așa, fără ca aceasta să fie din vreo grabă.

Am parcurs mai fluent un sens giratoriu- simbol pentru mine-ca să spun așa…de pe banda…a doua.

Cu inima- o spun ușor artistic.. și –cred- regulamentar.

Și mi-a plăcut, am experimentat „nou”.

 

De la încredere… cadou.

Ai vreun exemplu când ”te-ai dat pe mâna ei”?

A încrederii asumate, a intuiției?

A curgerii firești prin viață?

Se simte cu inima. Se duce-un gând acolo, chiar așa…

Simona, cu drag și Azi.

Mă înclin!