Arhive etichetă: PACE

Zvonuri de bucurie, stiri

 


Ce de  dimineti…

Cand zarea imbraca-n zori de zi, asa, azurie culoare

Semn pare de oarecare nerabdare…

Ori scrisoare

 pe care primavara a ales s-o scrie

Ca sa aseze-anticipand in suflete de om

O poezie:
C-apoi asa se poate inspira
Sa insufleteasca muguri 
Ghiocei…
Tot a bucurie si ei.

 

Ce-ar fi, primavara care se-aude prin cer cantand, si semana flori cu adieri de vânt

 altceva decat…

Intoarcerea la iubire?

Asa-i?

Anotimp, dupa anotimp infloreste iubirea din oameni in muguri iar…

 

Am admirat, de tare curand, lumina din sufletul unui adolescent coborand in cuvinte blajine si domolind.

Era ca intelepciunea de „bun” numa’ca-n frageda primavara a vietii genialului magician.

Cuvinte ca susurul lin abia simtit, de izvor.

Sau am ascultat…

Lumina din om se simte in mii si miriade de feluri. De-asta, detaliez.
S-a auzit, linistitor, un glas de om care stie pacea inimii s-o daruiasca, iar zbuciumul ori surplusul-greutate sa le prefaca in calm pe toate.
Parca vedeam gingasia unei flori de primavara, deschidere-soare de dimineata.
Cam asa…
Si s-a facut ce era omul despre care drag imi e sa zic ceva-n cuvinte.
Imi canta si acum, bucurie, inima…
Ce frumusete, cat dar sa vad!

 

Intoarcerea la iubire?

Asa-i?

Anotimp, dupa anotimp infloreste iubirea din oameni in muguri iar…

Cum e cand.. inveti tabla inmultirii?
O intelegi si o-nveti: repeti, repeti, repeti pana o stii bine. Face parte din tine .
Si un rol de actor?
Repeti, repeti, repeti pana ajungi sa te identifici cu personajul.
Cam cat? Pana la spectacolul cu public.
E clar?
Si cand ai fi atent tu… ce spectacol pregatesti in viata ta?
Care-i gandul ce te preocupa si pe care te observi a-l repeta?

Un inteles sublim, un fel de transfigurare, gasesti si-ntr-un cantec anume, când alegi sa ai rabdare s-auzi mesaje revelatoare,

cand Omul si Pamantul canta impreuna…

🙂

ori Clientul si Vanzatorul…
Elevul si Profesorul.
Publicul cu Actorul.
***
Ori „cine vrei tu” cu „celalalt”-„dragul meu” cu ‘cea draga”,
oricare,
subiect activ in comunicare, cu care comunica si coopereaza”: iubirea asa rezolva lucruri, dintr-un cantec, impreuna
o strofa canti,
una asculti si 
alta construiesti,
refren.

***

Inceputuri

O culoare de cer, 

Pe pamant inca una

Si-mpreuna, a treia e -o cale.
De strabatut.

cand ritmic,

cand

agale. Zi noua:

Azi, s-o urcam impreuna,

fiecare

pe drumul inimii sale.

 

PS. Pe 24 februarie 2017 are loc Atelierul interactiv Aleg sa traiesc Azi. Relatii. Armonie, in Brasov.

Te poti inscrie printr-un un mail la simona_azi@yahoo.ro

***

O zi frumoasa, cum iti place, ca o dimineata de pace!

Citeste, zambeste, iubeste, traieste. S-aducem pace prin linistea din suflete, impreuna.

Simona, cu drag

Ma inclin!

De-a pacea, Azi: cum poti sa fii

Te salut cu bucurie, om frumos!

Incep ca articol-poveste (reala) astfel….

….Trei feti-frumosi, inalti si zvelti, cam de aceeasi statura si, dupa o abordare, convorbire „frontala”, colegi de varsta, de clasa gimnaziala, se angajasera intr-un schimb-comunicare cu alti doi oameni.
Intamplarea se petrece in fata unei scoli.
Feti-frumosii erau la serviciu, ofereau replica-fiindca ceilalti deschisesera „meciul” (cand am face o paralela cu un joc de tenis, sa zicem asa….)

 3 porti cuvantului 
Ce-ar face… un „facator/consilier de pace”?
Pace.      🙂

Cand un om CREDE in valoarea unui sfat dat lui si il APLICA, el creeaza […] realitatea succesului.
Neville Goddard


Ma antrenez sa fiu „consilier de pace”  de vreo 7-8 ani.  Si-nainte cale…

E o sensibila diferenta.  Pe aceasta o studiez. A oferi cui cere,  sprijin, dupa valorile tale de om, a iesi din postura de „salvator”.

Despre ocupatia de consilier de pace: imi pare  meserie onesta, adevarata, concordanta.  seamana frumos cu cea de invatator. Inveti mereu. Inveti ajutând oamenii sa invete, invatand cu ei.

Stiu ca poti sa soliciti sprijin, când vrei sa o traiesti. Pacea, echilibrul, gândul constructiv, viata creata cu armonie, când iti spui tu povestile.
Stiu cateva metode care functioneaza.
**

In cazul acesta, din motiv de deprindere/meserie exersata ani buni, uite cum am procedat.

Am salutat.
(Ca tot treceam pe-acolo. ..
Veneam de la alergare.)
Si a fost asa:
O intrebare in suflet; „sa intervin?”/ „dascal esti, si om esti, ia decide tu, vine-un raspuns, rapid „.
Si-am ales momentul „captare a atentiei” cat sa priveasca spre mine, cerand acordul sa -i intreb si sa le-arat ceva.
Pot sa va arat ?

„Un pliant cu o excursie ce urmeaza sa aiba loc curand.”
„Asa pret?

E unul promotional. este eveniment de deschidere.”

‘Si ramanem peste noapte?”
„Cand cititi cu-atentie pliantul, calatoria e destinata parintilor, bunicilor, adultilor-vasazica…”
Au luat pliantele. Le-au studiat.

***Oamenii de pe partea cealalta de fileu, merg cu treaba lor.
Adolescentii au povestit, dupa ce ne-am prezentat ca au fot provocati la un fel de dialog.
I-am intrebat, schimband brusc -cumva-directia, daca ei cred in ingeri.  Asa veni gândul. Chipurile li s-au luminat in incuviintare. Tuturor.
Si daca …ingerii s-ar deghiza si-ar aparea asa?
„Da’ ei ne-au vorbit cumva…. Ingerii-ar vorbi asa?”

Buna verificare.

***
Solutie? Spui si tu una? Ce-ai fi facut? La varsta lor?

Si cum ai fi procedat, când ai fi trecut prin mijlocul actiunii?

*
Autocontrol.
Fiindca, dintotdeauna, pe traite si verificate, a raspunde, cand nu-ti place ce ti se-ntampla e a incuviinta ori deja a participa. Te implici, intri in ~vartej~.
A lasa sa treaca…fiindca-i binecuvantare deghizata -devine arta vietii.

*
Avem de-a face cu trei feti-frumosi aici.
De partea cealalta, cu oameni, la fel, voinici.

Feti-frumosii, cu zambete-soare pe chip au pornit spre bucuria serii lor, fiecare, dupa gand.

Despre pliantele pe care le-am oferit: ele descriu o calatorie. proiectata pe 18 iunie, cu plecare din Brasov..

Destinatia: Prislop, Castelul huniazilor, Sarmizegetusa

 

Tema: Prosperitatea, ca stare launtrica

 

Calatoria e o propunere oferita adultilor care vor sa petreaca o zi- in energie buna, frumoasa, comuna, prima din calendarul de evenimente Aleg sa traiesc Azi, din aceasta vara.

Pentru inscrieri si detalii /relatii  (contributie)  suplimentare:

mail: simona_azi@yahoo.ro

PS. In tot ce faci, ca actiune intentia conteaza, ca directie pe care s-o mentii in atentia ta.

Evenimentele care vin sa se sincronizeze cu ea, se aleg si se experimenteaza.

In momentul de debut al intamplarii, ma gândeam cum sa popularizez primul eveniment despre care tocmai ti-am relatat mai sus. Om la om, prima cale, s-a intamplat asa.

Te-astept cu un rand! Un comentariu, o clipa-atentie pacii din suflet si gand.

Simona, cu drag si Azi!

Ma inclin!

Multumesc ca esti!

Importanța lui A ști ce vrei tu

Ne imaginam ca alegi ceva sa faci. Intentionezi, dar…

si ca sa fie clar-clar, o notezi si-n agenda ta-fapta, intentia, in agenda de buzunar, ori in vreun calendar personal de impliniri.
Care e experimentul?

AziDrum 777
Dimineata, printre alte treburi, planificari curente, revezi intentia ta.
Porneste unde ti-e pasul de-ndreptat-cum stii tu planificat,  si vreme de vreo 3 zile initial, asaza-te si pe-observat..
Cumva, acasa, pe-nserat aduci si intentii, ganduri care-s diferite de a ta, cea principala, cea scrisa cu mana ta, din gand alegere transpusa de cuvant:
Ce poti sa faci? Poti, cand alegi asa, drumul a da… altor ganduri si sa revii la planul tau, fara vreo alta osteneala.
Are sa-ti placa sa mai fii cercetator asa?
Treaba ta? Intentia.

Iar joc? Mai joci?

Ne imaginam…(ori, dupa caz ne amintim… )
Iti place fotbalul. Mergi ..fix in Bucuresti la derby Steaua Dinamo si „nimeresti” in galeria ” adversarului” … Strigi „victoria” cu glasul ori in gand…? Mi s-a intamplat.
&
Cam la fel si cu antrenamentul mental intru bucurie, antrenament gandului tau, fidel.
Oricum ar fi si orice-ai gandi poti sa tii pentru tine.
O lectie de dezvoltare personala invatata, cu ani in urma,.. bine . Si de mine.

În loc de PS.

Tocmai mi-am amintit un amanunt semnificativ, din clasa a patra primara.
Am facut cu drag parte din „detasamentul Tot inainte!
Mi-amintesc  si scrisul, in antet si … planificarea pe activitati clare.
Lunare.
Eram pe „detasamente” organizati adicaa.. detasati de griji, ,si in loc de asta-cutezatori.

Cand tot imi place sa interpretez si stiu ca-i personal, invat si care-i avantajul chestiunii. A fi pe val, una cu el..

See what’s next…

(Gand de inima stralucind in iubire)
Traducere romaneasca aproximativa, in AFIRMATII croita ad-hoc
(Zambet raspuns…)
Merg inainte, mai urc un munte
Pana ajung acolo, de unde incep din nou….

Stau putin, respir si privesc
Si-ti spun,
Hai, ca poti si tu
E-un pas firesc…
Esti dar, esti zambet ceresc…

(Si mai vedem cum se „potrivesc”…)

 Stii?
Exista dintotdeauna  explicatii pentru toate.

Simona, cu drag! Ma inclin!
Pace si iubire! Spor si magie oriunde Azi!

Din litere, cuvinte, din cuvinte ordonate atent: povești. Azi ce pagină citești?

New Treasure V A.Currell via Compfight

Mai ții tu minte emoția de început, când ai învățat pentru prima oară literele?

Ce-ai crezut, ce-ai simțit atunci?

S-a luminat a soare tot Universul?

”Era clipa dintâi a scoaterii din ceață a unei povești”:  (reușise copilul să citească în întregime și să-nțeleagă o poveste de Ion Creangă: ”Acul și barosul”-titlu cu tâlc.)-cu gândul acesta asociez eu bucuria acestei descoperiri uimitoare. Mi se părea fantastic să știu să citesc!

Îți amintești clipa de lumină? Ce-a fost emoția aceea? Uimire, descoperire, recunoștință?

Și când vorbim de miracolul citirii pentru prima dată,  ce anume, mai mult a contat?

Să vezi cum legăturile dintre litere cunoscute iscă cuvinte ți-a plăcut? Conexiunea lor, în anume feluri, miraculoase  cum generează un rezultat…

Cuvintele..

Primul cuvânt citit și scris ?  ”Mama” era. Coincidență… Că-i tot mama întâia ființă pe care ochii o recunosc alegere.

Despre alfabet? Litere. Semne.

Izvoare de cuvinte, într-o disciplină a înțelesurilor au scris împreună primele idei.

Ordinea lor în cuvânt te-a ajutat să le imaginezi, apoi să le creezi ca realitate. Le-ai putut înțelege, le-ai transmis la rândul tău, comunicând cu oamenii ți-ai adus -firesc- contribuția cu conexiuni, înțelesuri noi.

Ș-apoi…Admiți? Una e să scriu: ctrae, amestecând slovele oricum, alta e să scriu limpede… ”carte”.

Povestea, mai departe?

Din câte două-trei cuvinte unite și ele ca semnificație au reieșit primele comunicări.

Au fost  enunțurile-constatări.  Adevăruri văzute de jur-împrejur s-au făcut credințe, prin imitare.

Observații ale altora, citite de-acum cu expresivitate, grație exercițiului constant de a citi, s-au făcut ”ale tale” . pe multe dintre ele și cu implicare personală-le-ai scris, mi se pare, ori datorită actului cititului, le-ai pronunțat cu voce tare. Ai învățat, te-ai făcut auzit.

Au venit descoperirile, uimitoare! După constatări , observații asupra vieții apar semnele de întrebare.

Răspunsurile? Creatoare.

Perseverența duce la învățare de meșteșug. Și azi ”citești”. Oriunde privești, citind, pricepi și alegi.  La propriu, la figurat, când înțelegi tot mai mult… Citești mereu. Etichete, denumiri, indicatoare, facturi, cărți…

Fiindcă deja cunoști rostul literelor și felul în care ele se unesc în cuvinte, ai început să redai forma lor în realitatea curentă. Creezi. Crezi?

Toată această poveste cu litere, începuturi, scriere după dictare, scriere liberă, compoziție personală sunt dintr-un suflet care începe să înțeleagă palierele vieții, viața, o școală.

***Trecem de la litere și alfabet utile în creații literare, spre alfabetul trăirilor interioare? Un pas.

Dacă din litere, semne de început, filme de anvergură, viață s-au făcut, când citești în suflet semne-stare de bine ori altceva-emoții noi, te întrebi vreodată dacă-s ale tale?

Când ”ceea ce numim materie, în esență este energie dublată de informație” (D. C. Dulcan), poți fi de acord sau nu cu ideea că suntem, asemenea, energii și noi.

La nivelul acesta, energetic ne întâlnim, cu toate literele alfabetului emoțional, fizic, mental,  din ceilalți oameni, asemeni nouă.  Pe unele le citim adesea mai clar, decât pe altele. Se văd pregnant. Se simt.

De ce-i importantă cunoașterea de sine, a ști ce vrei, a ști să menții?

Fiindcă, după felul în care predominant gândești și vibrezi, modul în care îți onorezi corpul fizic cu odihnă, hrană și altele necesare-poți fi, fie farul, de lumină, fie buretele care absoarbe tot.

Cum?

Imaginează-ți o sală cu studenți în ani diferiți, cu specializări diverse, care vin laolaltă, într-o sală de așteptare, ca să-și dea examenele. Susțin  examenul, fie la biologie, fie la management, fie la educație fizică, fie la psihologie. Sala de examen a Universului mare cuprinde orice specializare.

Merg oamenii în săli diferite și scriu, povestesc.  Scrii și tu, când acolo cu scop similar ai ajuns.

Mergi, susții lucrarea, te îmbogățești cu o experiență.  Remaci, observând atent, exerciții de”evaluare”, la tot pasul prezent.

Te-ai gândit vreodată că pot exista și alte examinări, mai subtile?

Poate ai remarcat cum…Te simți cumva dintr-odată, altfel. Atent/ă la gândurile, la emoțiile, la trăirile pe care le deții, le iei cu tine, înainte și după ce ai fost într-o mare  de oameni, -la piață, în supermarket, ori unde alegi tu, te-ntrebi, ”ce poate aceasta să mai însemne?”. (Din câte știi, ce anume exerciții de autocontrol ai și aplicat? E tot asemenea cu ”a citi” mereu…)

Știi să imaginezi pe loc o cascadă minunată care se revarsă din înalt? O poți privi în minte.

Când așa cum ai învățat a citi, știi corespunzător să stăpânești  și forul emoțional interior, te câștigi.

Rămâi tu. Știi încotro? Te răsplătești cu plimbare pe jos, Respiri conștient. Faci cel puțin 3 lucruri noi, simple, ca să-ți menții creierul atent și prezent, conștient de tine. Te bucuri.

Când ne gândim că tot ce ne-nconjoară, Universul ”se formează tot printr-o evoluție de la simplu la complex, după un model general, cu legi comune de organizare și funcționare” (Dumitru Constantin Dulcan) -aidoma literelor din alfabetul care generează într-o coerență anumită cuvinte și povești…, noi toți, ”ca toate structurile vii, avem capacitatea de a primi și prelucra informația”.

Cel care preia informația de o anumită vibrație, ce va prelucra și va retransmite, ca emițător?

Bucuria se răspândește pe sine-tot bucurie. Pacea, la fel. Fapta bună, tot!

***

Când acum sute de ani transportul se făcea prioritar pe picioarele domniei sale, omul, iar azi s-a inventat zborul cu avionul, ce era motiv declanșator?

Evoluție. Știință. Exercițiu. Voință. Muncă.

Când felul de a gândi și a acționa de azi ne indică o contribuție clară asumată la evoluția globală.

Tot evoluție. Conștientizare. Voință. Exercițiu.  A ști ce vrei să trăiești.

Multe ”povești” de viață te-nvață să-ți reții drumul când te-a condus unde-ai ales să ajungi. E poate inițierea ta în sensul vieții tale pă Pământ. Să-ți memorezi cumva indicatoarele. Să recunoști pe cale oamenii ca tine.

Cum să fac să râmân ce sunt? Cum să știu, să pot?

E despre a continua ”să citești” în ritmul tău. A avea încredere în mintea ta, în Univers, în Dumnezeu. A crede că meriți. Așa cred eu.

…A te cunoaște. A intra în jocuri de gând calm. 

Una e să scriu: ctrae, amestecând slovele oricum, alta e să scriu limpede… ”carte”.

Știi toate literele, poți crea cuvinte noi!  Cuvinte cu sens.  Conexiuni dorite. Vise-povești.

Povestea întreagă a Universului în care suntem, o facem. Din gânduri, din armonii între vise. Rămâne să crezi,  să vezi.

Inspirație: Dumitru Constantin Dulcan, În căutarea sensului pierdut

Simona, cu drag!

Pe scaunul realitatii. Azi. Vii?


Spre atenta reflectare, cu motive de-nceput: minunată vreme: iar e Azi!

Deunăzi, postam intr-un grup de socializare ideea urmatoare:

Când ai permite ”judecătorului” din tine să urmeze o specializare nouă. Ce-ai fi?

 

 ChairCreative Commons License Daniel R. Blume via Compfight

Eu aș fi acționar de pace.  Tu?

Un om, un membru utilizator a avut un comment interesant.

S-a constatat si ca s-a postat dublu, asa ” replica ” simtțita ca necesară s-a remarcat prin… cuvinte din registrul de frecvente oareceare ( ce a răspuns e  semnificativ pentru semnatar; pe mine mă interesează și  înțeleg că mai sunt întrebări, cu privire la interpretări, că nu toate întâlnirile au directă oglindire cu mine).

Wayne Dyer afirma, imi amintesc și parafrazez că ceea ce fac ceilalti e răspunsul lor, tu cu răspunsul tău iti croiești o cale.
Am stat, m-am gândit, ce pot să răspund si dacă e rost. Ce învăț de-aici? Am observat. Am încetinit ritmul.
Azi, in același grup, același om, cuvinte similare, la alte postări despre iubire necondiționată, tehnici de relaxare-cuvinte tot astfel.

Ce știu eu? Știu că fiecare se exprimă pe sine, totul vine din interiorul omului, toate cuvintele, mai ales când acesta crede ca descrie pe cineva. Asta o stiu eu, fiindca asa mi s-a confirmat. Adesea.

Tu sa nu mă crezi, pune sub semnul experimentării al chestionării cu rațiunea și inima ta, de-i așa. Mereu. Oricând.

Motivul următor, alt izvor,  de articol prezent: mai tarziu, spre seară, citesc un articol:

(poate deschide diversitate de perspective, chiar te rog, cu considerație aleasă, cănd esti interesat/a, parinte, tanar student, bunic, sa-ți iei un timp de-a conștiența, zic; și vezi și comentariile. Dă-l intâi , ție, pe-al tau. Să vezi corespondențe…)

Despre ce e vorba?

Despre rușine.

În scala conștiinței are un loc de jos. Blochează. E ca o frână, când înaintezi spre cine ești.

E vorba despre un scaun, un copil,  despre  faptul că în prima zi de grădiniță, unul dintre copii nu dorește să împartă jucăriile cu colegii din grupă, are o reacție,  care a declanșat povestea, urmările.

De fapt, cu puțin umor, păstrând seriozitatea subiectului, eu cred că personajul principal devine acest scaun, care până la final găsește alt personaj care să-l ocupe. Eu așa am înțeles.

Citind, caut. Caut..  Soluția la problema?

recalls, paints dalioPhoto via Compfight

Aici, pe teritoriul soluțiilor ..poți sa „te rătacești”, fără act de prezență directă.

Auzi poveste, o transformi prin însăși percepția ta, o accentuezi.

Tot azi, spre exemplificare, iată-aici ce-am găsit:

E vorba, pe scurt, despre povestea reală in care un om este pozat de 6 fotografi, cărora li se spun 6 povești diferite despre subiect. Ce vezi in cele 6 fotografii?

Citesc din nou, reiau articolul  despre scaunul rușinii, acel scaun din grădiniță mi-amintesc de banca magică din clasa mea de copii…și văd unde vibrez. Căci știu, are el un semnal și pentru mine… și inteleg cum face referire la actualitate, modernism, educație de calitate. Și-s de acord.

Asa cum subconstientul nu-l știe pe „nu”-și rezolvarea de caz știe ceva când e orientată pe ea, pe soluția, individualizată.

Ce-i de facut când se petrece un atare eveniment?

E de lucrat cu suflete. Cu toate. La exact momentul actiunii prezentate.

Numai copilul? Doar educatorul? Ceilalți copii? Părinții voinicului hotărât… Sunt o rețea. Sunt una.

Se depistează cauze. Sau se ameliorează intai efecte?

”Se face surf” emoțional cu binele în gând, dată fiind situația… cu accent pe stima copilului/copiilor, cu tact. Capitanul vasului e calm, chiar de marea din sala de grupa freamătă. Nu-și comanda asta, de asta e acolo. El trăiește, e model. Transmite, mai ales prin stare. În ce condiții? În cele ale bucuriei de a fi. Că și drumul unui vapor pe mare calmă e altfel.

Wild and ThreeCreative Commons License Donnie Ray Jones via Compfight

Nefiind situație regizată, „viata in direct’ din grupa/ ori sala declasă e un fel de carusel. Urci? Energiile laolaltă au atâta nevoie de descătușare, fără să fie cu vreo mirare… Poate-ai remarcat.

Poți opri copilul să se exprime? Vrei?

Poți instant de asemenea, pe angajament scris ca să știi să vezi ce va urma…să oprești cumva altfel decât prin fel de a fi, pe ceilalți dintre copii să primească, să reacționeze, să răspundă?

Educația a făcut mai multe drumuri până a acostat nava la grădiniță ori la școală. Are colecții de deprinderi,  de 2-6 ani.

E viață, ca-n toate manifestările ei. Depinde de toți laolaltă. Unii știu, alții experimentează, toți învață împreună.

Și tu, omul de acolo și tu exiști. Ca la handbal, pivot. Element central. Mereu cu accent pe copil. Un joc cu mingea comunicării, a adevărurilor personale, al măiestrei prinderii de înțelesuri.

Vin în minte idei,  întrebări. Le opresc.

Copiii de azi sunt maeștri de viață. Știm ? Asa se simte c-am ajuns sa facem lucruri. Așa să trăim. Merge altfel, viața. E povestea cu cine-a fost primul, oul, găina, și-i cu tâlc, de care vrea fiecare să priceapă, după înțelegere a succesiunii, a ciclicitătii, a realității.

Și când copiii vin să ne-nvețe ceea ce ne prefacem că am uita, în graba aceasta, a vieții din viteza a șaptea. Simți la fel ?

În viteza aceasta, a prezentului, ce faci intai si-ntai?

Ce e cel mai important. Sau bine.  Asta faci. Ceea ce crezi tu, cel ce experimentează, care trăiește evenimentul. Ce anume este cel mai important, cand se-ntâmplă așa?

Rezolvi pașnic situația, cu zâmbet. De-aici de unde scriu, așa se vede-acum, de-acolo dintre ei, dintre copii, altfel ar fi, cam tot aceeași gamă, spre împăcare. Din papucii lor… e altfel.

Abandoned shoes Ben Leto via Compfight

Apoi…

Când e vorba despre prima zi din grădiniță, întrebarea poate fi și cât cunoști copiii. În a 105 –a zi, întrebarea rămâne aceeași.

Unde își trimit părinții copiii?

Între oameni. Toți părinții își trimit minunile dragi-dragi la grădiniță ori la școală cu iubire de semeni izvorâtă din primii ani de-a familia acasă, cu har, cu îndemnul de a se juca și a vorbi frumos, exact cum au văzut ei în sânul părintesc că este de trăit.

Cum se vor purta ei între oameni ca ei?

Dascăli pot exemplifica din viata trăită între copii, cu experiență adusă la zi. Părinți cu deschidere si onestitate, pot confirma, cand analizează un parcurs școlar.

O recomandare de suflet este  cartea Niculinei Gheorghiță Credințele noastre creează realitatea noastră,  care înfățișează realitatea, din puncte de vedere diverse; al mamei, al specialistului psiholog.

5+4+3, Walking cobalt123 via Compfight

”Intre 1-7 ani se formează se modelează caracterul copilului. El va învăța prin ceea ce i se arată. El deja observă actele de iubire autentică și le înregistrează. Învață din gesturile și atitudinile celor din jur, îi imită perfect.

Un părinte smerit transmite copilului că toți suntem una”, că toți suntem minunați, că toți avem loc sub soare.

Cred că  grozav se prezintă cel care vorbește despre sine.

A scoate în evidență lucruri de corectat e  simplu lucru.

E exact așa cum se subliniază greșelile cu roșu într-un text. Și doar ele se văd? (Testează tu… scrie și subliniază ceva.)

Mai cred ca fiecare om isi onorează existența aducând prin darul lor, dar de frumusețe , servicii semenilor.

Fiecare se adresează unui anumit public țintă. Aceluia cu care se potriveste.

Să vrem ca toți oamenii să traiască, indiferent de diferențe, de natura lor, pe-aceleași nivele de exigențe, e drag și lăudabil. Exigențele? Pe-același principiu etern natural al actului de a primi ca să dăruiești se bazează franc. Așa sunt sanatoase. Așa sunt realiste, din toate punctele de vedere: cand concordanța cu ele e o realitate.

Altfel, povestim, ca sa facem cei ce știm.

Minunata-i treaba, făcută bine, nerepetată la indigo, ci adaptată din respect pentru om, cu documentare actualizată și profesionalism, cu iubire, cu conștiență.
(M-am cam pornit… Sau m-am oprit?)

Te las pe tine.

Din drag pentru Meseria de Om.

Înseamnă și copil-să vezi copilărie.

Om e si educatorul si părintele om… Om și reporterul și presedintele și vânzatorul și mecanicul și fiecare și e și cel ce-a reusit sa desprinda din contextul cadrului universal, larg, mare ideea de educație frumoasă. De unde-ncepem cu omul, zic? Dintr-nceputuri și cu ochii spre  roadele prezentului?

Tu? Ce spui? Cum reușim? Lăsăm scaunul acesta liber? Sau îi dăm o altă-ntrebuințare?

Din scaunul, cum a fost el numit, să-i zicem .. scaun de autor?

Educație cu iubire să fie!

 

Simona, cu drag!

(și-un copil interior care înțelege ce-i cu rolul atribuit unui scaun de Azi, și-un educator)

 

Îți mulțumesc că ești! Îți mulțumesc că citești!

Continue reading

Calm și prezență. De-a Azi: congruență

The Ending Of A DayCreative Commons License Olin Gilbert via Compfight

Bine, vezi, spui astfel:

Tot ce se întâmplă în lume e o parte trăită deja la nivel individual,  fiecare om o cunoaște în sinea sa. Și-atunci? Ce-i de făcut? Acceptam. Schimbam felul de a privi. Iubim ceea ce este. Iubind, transformam.

Respiri Azi pe pământ. Înseamnă că ”treabă” mai este.  Că ai și tu un rol. Și vremurile acestea, oricum ar părea ele, din iluzii și temeri create, privite din lumină sunt file de poveste.  E-o binecuvântare să primești să trăiești în timp de de conștiință în schimbare. Imaginația ta, gândul și credința au un rol fantastic de mare. Chiar de încă nu te-ai trezit în suflet, să știi, te afli în prezent ca să participi, prin iubire și conștientizare. La bine să participi.

Tot ce se petrece Azi sunt eu? Cum așa?

Fiecare teamă, fiecare moment în care puteai să fii tu și-ai fost cum se poartă. Răspunsuri cauți? Unde? De unde le aștepți? De-afară? De la cine-anume?

O discuție onestă tu cu tine, din gând spre inima ta.” Cum pot eu face ca-n  lume să fie iubire și pace?”

De unde să știu să aud ce îmi spune?  Cum știu că sunt eu? Cum știu că e bine ce simt?

Fără a gândi adânc, primește cele de-nceput senzații, trimiteri, imagini. Ia-le pe rând. Ce ai tu de rezolvat, e partea ta de iubire pentru pământ.

Și asta, și cealaltă, cu îngăduință.

De unde știi că mesajele de la inimă vin? Știi pentru că te simți bine cu gândul, când te-așezi la sfat așa. Nu-i pe repede-nainte, ci pe calm, respirat cu inima.

Scriem ziua, Azi cu pacea inimii?

Azi întâi și-apoi, tot câte-o zi, astfel. Poți să lași jos teama? Hai, te-aștept. Poți să cânți un zâmbet? De trimis, ca o lumină din gând, unde-auzi gânduri multe de vânt a furtună?

Poți să crezi pe loc acolo, că se face lumea bună? Ș-apoi, acțiunile tale.

Simona, cu drag!

Mă înclin!

Îți mulțumesc că ești! Îți multumesc că citești! Mulțumesc pentru că împărtășești!

De-a Azi: ce-ar fi să chiar deschizi ochii sufletești, când te trezești?

Imaginează-ți că te trezești, ca dintr-un vis și te-ntrebi (că tot vin vise, că tot sunt treziri):
 
 
2015-10-31 13.23.56În câte feluri se exerseaza așteptări de bine acolo unde sunt mase largi de oameni?
Ce se anticipează?
 
(Și ce poți tu să faci, ca să însemni schimbarea, căci așa e rostul…)
 
Ce fel de exerciții se repetă cu precădere? Ce-ai ”pune în loc” de situații de alarmare?
 
 
Iar, cu luare-aminte joacă-te cum ar fi jocul că abia acum înveți să citești… Viața.
Cum să se-nvețe iubirea? E musai, simți și tu?
Că eu aici sunt… Și m-am oprit nițel, ca să stau cercetaș pe gând-simtire-cuvânt.
 
Ce se propagă în școli?
Exerciții de fericire. Cum să te comporți în situații de ”minunare”… Așa-i?
(Cunoscut ca răspuns ideal, potrivit vibrațional; cum arată el, ca realitate, pe plan ”local”?)
 
Care e starea care se perpetuează?
Relaxarea, creativitatea, bucuria.
(Răspuns știut, simplu de scris pe hârtie, și virtuală să fie..).
De trăit? E de construit.. De la temelie. O știu și-o simt și eu.
 
Ce se  aude la fiecare adunare de gând, unde doi sau mai mulți oameni vezi povestind:
”Mirific predă profesorul Cutărescu copilului meu…”!
”Ce om minunat, vecinul acesta al nostru…”
”Ce răbdare grozavă să am cu omul acesta de la ghișeu, că mă deservește pe mine și pe toți cei din
șir, din spatele meu…
 
 
Sau măcar că-i altfel, tăcerea-i vindecare. A face tu cât poți de bine, ce parcă vezi că altul ar
putea, aceea-i, cred, o binecuvântare.
Tăcerea și acțiunea, din partea celui de observă viața, ca ”îndreptare”, pe partea lui de Bine.
 
PS. Știi ce propun? Hai … ”să dăm în mintea” copiilor minunați. Conștienți că au ce să ne învețe.
Cu discernământ, firește! Hai să înțelegem că rolurile sunt inter-schimbabile și că de la un
punct încoace, copiii vin drept maeștri pe pământ și așteaptă să ne vadă treji și acționali spre bucurie.
Hai să citim viața, încetinind alergătura după certitudini care-s nisip în mișcare.
Hai, la ore fixe, după modele multe… să gândim altfel decât ”oferta afișată vederii externe” o
lume a integrității , dispuși să o învățăm, căci asta înseamnă început.
Hai, diminețile, oriunde am fi, orice am munci, să începem prin a mulțumi! Pentru viață,
pentru oameni, pentru bucurie, pentru că ești și sunt, pentru produsele pe care le găsim
necesare, pentru prosperitate că-i permisă, Pentru unicitate! Listă deschisă…
Hai la 11:11 din fiecare zi de Azi să mai rostim un  ”Mulțumesc”!
La orele 17.00 fix să imaginăm o lume a prosperității și a păcii între gânduri, de-aici între
oameni, și bunăstare. Să vedem filmul pe care ne place nouă să-l trăim! Hai să muncim.
Să vedem cât de mult ni se potrivesc tiparele sociale, cum se renunță la vechi, cât ar
însemna să facem fiecare să răsară în primăvara din fața ochilor noștri câte o sărbătoare…
Cum se face asta?
Cu atenție la gând!  Cu hotărâre. Cu iubire pentru celalalt ca pentru tine, oricine ar fi el și
oriunde s-ar afla, gândind că-i lângă tine…și-așa e vibrațional, oricând.
Gând cu gând se face viață acolo unde trăim împreună. Fiindcă suntem ca unul.
Și Azi și mereu! O știi și tu, o vezi, din ce în ce mai clar…
Să mai spun ?
 
 
Te-mbrățișez Om bun!
Și știi ceva? Trăiesc la fel ca tine, de întreagă, cu zi și noapte laolaltă.  Mă bucur când
primesc ca dar o nouă dimineață!
Pe 11.11  (11noiembrie) îți propun să gândim cu iubire viața.  Ziua toată. C-apoi ne-om învăța cu asta.
Ce zici, lucrăm împreună?
 
Fiecare poate să-și imagineze, cu îngăduință, cu el însuși să lucreze.
O zi întreagă în care să fii atent/ă la viață, să o privești, cu înțelegere nouă și să schimbi cu un
zâmbet, cursul de gând. Când consideri că-i rând.
 
Pare poezie ?  : )   inima transmite: mintea-n realitate are  prim cuvânt.
Simona, cu drag.
Mă înclin.
Îți mulțumesc că ești! Îți mulțumesc că citești!
Sunt aici, cu ceea ce am trăit și trăiesc, învăț și aplic, ca om printre oameni, cum știu, să ajut.
Mulțumesc pentru share & like!
 

Lumea din gânduri: Azi, natural

2015-10-31 13.29.12Minunată regăsire în prezent, suflet calm!

Da, e Azi, iar și mereu. Cum se simte în interiorul tău?

Vibrează vremuri… simți? Lumea e nouă. Cunoști?

O lume în care ne dorim să trăim începe din noi. Cu noi.

Gândurile, cuvintele, acțiunile predominante se constituie în aspecte-realități. Contează natura lor. Importă spre ce privești. Ce programe rulezi. Dacă-s ale tale.

Luăm ca exemplu anotimp la îndemână: toamnă blajină.

O vezi, silențioasă? Își urmează programul, maiestuoasă.

Ți-arată covor de frunze, culori, deși căzute, tot vii. Le vezi acolo, altfel decât A FI ele însele?Ce roluri joacă toamna, în afară, ca realitatea ei să o percepem iar?

E regină?

Ce mai bal…

Câtă abundență, când munca a precedat-o, e-n hambar…

E gazdă?

Ce plimbări frumoase prin păduri te invită să faci?

Mergi pe cărări fiindcă toamna, o placi! E frumoasă! Își joacă adevărul său. Și e natură în splendoare. Ce gânduri Universul să gândească oare când e atâta toamnă minunată pretutindeni de simțit? Și ce fac oamenii cu-așa miracol?

Ce cuvinte să ilustreze văile prin suflet omenesc când e-atâta aur prin ramuri, atâta purpuriu de iubit?

Credința dinainte în asta, antrenament, ajustare, te plasează în vibrații dorite.

Suntem energie. Suntem ceea ce gândim.

Se întâmplă, fie că conștientizezi în prezent, (”ce e gându-acesta, e ce vreau sa trăiesc?”) fie că descoperi ulterior.

Mai știi? ”Unde-s mulți, puterea sporește”. Ce-am vrea, conștient, să sporească? Când am ști și știm, fiecare de-alegeri, cum o lume să se nască?

”Este la fel de ușor să îți imaginezi că ai succes așa cum este să îți imaginezi un eșec, dar este mult mai interesant.” Joseph Murphy

Ce e succesul? Depinde. Știu din trăire că place. E deschidere, expansiune, viață.

Ce e eșecul? Ceva ce lasă un semn de întrebare, la care, când găsești răspunsul se transformă în binecuvântare.

Cine-ți poartă cu prezență, în conștiență, viața? Cine iubește cel dintâi zorii dimineața?

Să vorbesc despre o scuturare de vechi?

E provocare a prezentului pe care o trăiesc și eu. În conștientizare, accentul e pe experimentare, acord sufletesc: ”hai să văd, îmi place ce trăiesc?”

În aceeași mare a conștiinței colective m-am ivit și eu, cu aceeași scânteie de Dumnezeu ca și tine.

Să schimbi o lume începe cu tine. Cum?

Ai în tine prezența, puterea de a-ți schimba viața, (Ester si Jerry Hicks) au subliniat-o experimentând oameni, mulțime.

Ești manager peste propriul tău domeniu conceptual: tu ai putere asupra gândurilor, sentimentelor, emoțiilor, răspunsurilor/reacțiilor. Poți oricând acționa: ”Am în mine putința și puterea de a rezolva situația aceasta. Sunt în stare să găsesc un răspuns la această întrebare.”

Apoi…

Imaginația este cea mai puternică însușire, Ester si Jerry Hicks.

Testezi?

Imaginează-ți numai lucruri frumoase și folositoare. Ești ceea ce îți imaginezi că ești.

Creativitatea începe cu imaginația. Vorbim despre imaginația controlată, disciplinată, canalizată.
A-ți imagina înseamnă a concepe ceva, a impregna acel ceva în subconștient.
Tot ce se imprimă în subconștient capătă expresia formei și a spațiului, a funcției, a experienței și a eventualității.

Are sens pentru viața ta să privești în alte grădini mentale? Cum e nimerit? Să cultivi florile tale… să îngrijești cu compasiune fiecare loc din minte. Să înțelegi corespondente cu lumea în care trăiești.
Cum de privesc mai des spre păduri și toamne, când atâția oameni sunt împrejur?

Simplu. E pace–n natură și-s puține cuvinte. Infinite-s trăiri. Iar pe cele pe care le simți tu adevărate, le aflii mai lesne-n tăceri… Gândești în anotimpuri. Vezi frunzele se fac împreună pentru pământ covor… Se lasă trecerii în acceptare, o fi gândul lor.

Despre lumea din gânduri ale noastre? Gând cu gând -frate se face. Prin asemănare.

Poți să fii doar în locul tău. Poți ajuta pe oricine, când te pricepi tu bine, deja.

Să cultivăm gând de sănătate, împreună: tu ce crezi, om cu om, după ”model” natural, poate?

 Simona, cu drag!

Te îmbrățișez! Mă înclin!

Merit și sunt în stare

 

777 Merit si sunt in stare

E o zi nouă de Azi.

 

Ca la o întâlnire unică dintre om și Soare, hai să scriu, ca și cum ar fi prima dată: să fie minunată dimineață Azi! Vrei și tu, la fel?

Spune cu mine, încă o dată: dimineață minunată!

Să fie!

🙂

Fie ca miracolele în care crezi deja să-ți înflorească viața!

Fie ca celulele corpului tău să strălucească de bunăstare și sănătate!

Căci sunt capabile, lucrează împreună fiecare, laolaltă toate! Din unirea asta vine puterea cu care ridici o mână ca să deschizi o carte, sui privirea spre cer cu gând curat să-l întrebi pe Dumnezeu, din când în când, dacă e nimerit drumul pe care pasul tău a apucat…

Cum ar fi, când tot Azi ar fi momentul când, așa cum susțin cercetătorii corpul tău s-ar reînnoi și devine, ca la început: ferm, hotărât?

Sunt atestate idei științifice conform cu care la 11 luni o dată toate celulele corpului uman se înnoiesc complet.

Asta pentru că totul e transformare, orice din lumea concretului se caracterizează prin schimbare.

Poți să afirmi și tu, cu privire la asta: ”Merit și sunt în stare”?

Când fizic ești tot ce poate fi mai grozav, devine consecință gând din mintea ta-grădină. Ca o flare care crește din sămânță. la fel este.

Aprinde-acolo tot Azi, acum, lumină și privește cu îngăduință.

Gândurile de aici, orice ai simți, orice-ai vedea sunt iubiri sau frici?

Caută acum cuvântul ”Merit” și observă-i cu răbdare strălucirea.

E posibil să conțină o notă explicativă…

Dă timp inimii să ajungă aici și să povestească în minte cum simte și ea meritele tale.

”Merit pentru că….”

”Merit să….”

Merit și sunt în stare să gândesc viața care îmi place mie. Care-i viața?

Merit și sunt în stare să cred că pot trăi cu bucurie.

 

A merita, când mergem spre un dicționar explicativ găsit în sanctuar al inimii, hai să vedem împreună ca sens, ce-ar fi? De ce cu inima? Pentru că mintea îți arată doar ce ai învățat-o. Noul e …nu e aici!

A merita…

Și iată, respir așa-aștept cu îngăduință o senzație familiară din direcția inimii.

A merita e să știi că te-ai născut SĂ FII.

Merit e dreptul divin care te-a adus aici pe Pământ. Ești om frumos, ai puteri creatoare, din gând, credință în el și armonie exprimată prin cuvânt. Cine sa-ți spună asta? Ar apărea Dumnezeu, că el te-a creat frumos, întreg, perfect, după chip și asemănare să poți. E minunat exercițiul, spre imaginare.

Și poti când CREZI.

Creezi prin tot ce spui după EU SUNT….

A merita e ca inima, parte din tine. De niciunde de-afară nu vine.

(Stai să văd dacă meriți? Unde scrie….)

Spre A FI, din EU SUNT

Spre a fi în stare. De aici e călătorie, experimentare.

Cel mai concret urmează aici o colecție de acțiuni care te-au motivat să mergi înainte. Înainte, spre ce?

Înainte spre tine.

E-un paradox, ca un acord gramatical de subiect și predicat-viața ta e mereu în acord cu tine? Când tu o trăiești, cum altfel ar fi?

SUNT ÎN STARE

Să explic cum eu, ca om o simt…

Ca să fiu în stare, îmi imaginez. Visez. Uneori cu ochii deschiși.

Totul are înainte, un ”certificat de ivire” în minte . Așa că văd plenar și mă bucur anticipat de faptul că sunt în stare să visez un vis nou, să-l joc cu gânduri cultivate atent, rol frumos, de compoziție; VIAȚA cum îmi place.

Sunt în stare să…

Să-mi ofer ocazii de experimentare. Să mă văd în mișcare, chiar lentă, cu observare… În ritmul meu, fără să împrumut ceva străin de bucurie.

Îmi amintesc despre celulele corpului despre care vorbeam la început de exercițiu de comunicare.

Când ele toate sunt sănătate, sunt regenerare, visul meu frumos de viață, în fiecare Om frumos, corespondențe –pe frecvente are.

2015-10-09 12.58.42

Vreau să fiu în stare!

Și încep să trăiesc…

Fac pasul cel dintâi. E firesc să mai verific din când în când spre pământ și să mai dansez o plecăciune? Firesc… (E-o îmbrățișare: Pământ, te iubesc…)

Mi-amintesc că știu să stau în picioare: Sunt în stare!

Mă ridic, mă gândesc la vis-claritate, și iar merg un pas-ori doi, după cum pulsul visului din minte și gând străbate.

Fiindcă merit și sunt în stare!

Mă uit spre oameni-modele.  Mă uit unde-i reușită. Unde-i CALM. Am clar informația în suflet că acolo-ii de mine.

Așa văd ce-au fost ei oamenii împliniți  în stare să facă și mă gândesc la ce-aș fi în stare să fiu eu, ca să fac apoi… după cum simt c-aș vrea și-aș putea.

Se vede fizic cel mai clar acțiunea omului care este în stare.

Oamenii își demonstrează valorile în care cred cu viața lor. E o lectie simpla, la vedere. Timp să privești, ăn viața ta.

Orice-ar zice, ceea ce face omul, rămâne. Și-așa…

Când povestesc cuiva de oameni care-au reușit, mă gândesc la cei ce-au visat și visul Azi și-l trăiesc. Și spre chipurile lor, adesea, privesc. Și spre lumea din jurul lor. Așa privesc o dată, apoi ochii spre mine,’napoi, c-am treabă:

Merit și sunt în stare să trăiesc visul meu, viața mea.            

În lume sunt în stare să fiu pace și-armonie, fiindcă-i minunat să poți trăi așa.

Simona, cu drag, o îmbrățișare!

Fiindcă merit și… sunt în stare.

Tu? Meriți?

 

Impărtășeste cu prietenii, spre bucurie:

Aleg sa trăiesc Azi-Tabără de armonizare

Tabara de armonizare Predelut 777

Arta de a creiona schimbarea în lume:
A TRĂI din inimă cu mintea deschisă
ADEVĂRUL pe care îl crezi.
Un fel de axiomă pe care
Prin A FI
O demonstrezi.
Tabăra de relaxare și armonizare desfășurată într-un cadru natural propune un program complex: exerciții, meditații, statice și active, sport, ateliere de armonizare a ființei, workshop-uri, mâncare sănătoasă.

Workshop- uri: Puterea recunostintei
Prosperitatea ca stare interioara
Alimentatie sanatoasa A fi- A face- A avea
Despre ce este Aleg sa trăiesc Azi?
E despre viața ca experiență personală: trezire la realitatea interioară. Armonizare  prin  ganduri-sentimente-actiuni: din a crede-a simti-a trai, cu bucurie.
 
A CREDE
Avem prin naștere dreptul de a fi fericiți si de a ne bucura trăind.
Asumându-ne responsabilitatea pentru propria viață și pentru propriile actiuni, in cunostinta de cauze ne putem astepta ca viitorul sa incolteasca din semintele a ceea ce suntem Azi. Ceea ce suntem Azi, mâine trăim.
A SIMȚI
”Ceea ce simți tu că EȘTI- chiar ești, iar ceea ce EȘTI, îți este dat. Neville
A TRĂI
În toate acestea factorul decizional e VOINTA ta.
ceea ce vrei și accepti se manifestă, respectându-se legi firesti, la care, când îți acorzi timp să privești, înțelegi că sunt eterne. Natura le conține, sunt lecții de viață.
Trăind cu încredere și apelând la imaginație-acest tărâm minunat care te poate duce oriunde intenționezi tu să ajungi, primești oricând îndrumare:
 
1. când mintea ta, trupul și sufletul sunt într-o minunată înțelegere și pace
2. când ești deschis/ă ca să primești.
3. când îți asumi cu încredere misiunea: adică ȘTII EXACT ce vrei.
 
Ar putea să spună Universul, ori Dumnezeu-”Sunt îngrijorat?” sau ”Eu sunt temător”?
 
Când vrei o schimbare în viața ta și dacă vrei ca dorințele tale să iasă la iveală, uiți de tot ceeea ce ai crezut că este adevărat despre tine și înveți cine ești.
 
CUM AR FI?
Gândeste-te ca ti s-a deschis o poarta- plină de oportunitati. Că mergi într-acolo. De aici, din prezent.
Universul iti transformă in realitate orice gand. ORICE gând cu constanță crezut ca adevăr.
Tu alegi. Când esti multumit/ă de ceea ce trimiti in Univers- minunat, se vede si în viață.
 
 

 

 
Inscrieri
simona_azi@yahoo.ro
oana_nbv@yahoo.com